Floarea-soarelui câştigă tot mai mult teren în Suceava: 3.000 de hectare urmează a fi recoltate în judeţ

Floarea-soarelui a devenit una dintre cele mai răspândite plante oleifere din ţară, iar în judeţul Suceava a fost cultivată pe suprafeţe întinse în acest an. Cererea ridicată de ulei de floarea-soarelui, dar şi multiplele întrebuinţări ale acestei plante i-au determinat pe mulţi fermieri să se îndrepte către cultivarea ei. Numai în judeţul Suceava s-au cultivat în acest an circa 3.000 de hectare cu floarea-soarelui, o plantă care reprezenta cândva o raritate pe suprafeţele agricole din judeţ.

Schimbările climatice şi soiurile de hibrizi adaptate zonei au dus la o creştere importantă a suprafeţelor cultivate cu floarea-soarelui

Cererea pentru uleiul de floarea-soarelui este una ridicată, iar tehnologia cultivării acestei plante este mecanizată în întregime, uşurând munca cultivatorului. Prin nivelul preţului la produs în ultimii ani, cultivarea acestei plante a devenit profitabilă. Întâlnită cândva rar pe terenurile agricole ale judeţului, această cultură umple de culoare astăzi tarlalele agricultorilor suceveni, alături de ea fiind prezentă şi rapiţa, pe vremuri o altă raritate a locului.

Dumitru Bodea, directorul Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Suceava (SCDA), explică: ”E o cultură pe care cu ani în urmă la noi nu o găseam. O găsim astăzi din belşug din două motive, primul fiind legat de latura economică, floarea-soarelui fiind o cultură la care dacă aplici tehnologia, îţi acoperă investiţia şi chiar un profit. Al doilea fapt pentru care o găsim se datorează schimbărilor climatice care au survenit şi la noi. Poate că aţi observat deja culturi care înainte nu existau, cum ar fi floarea-soarelui şi rapiţa, care au început uşor să prindă teren în judeţul Suceava.”

Colectarea rapidă, în avantajul producătorilor

Un alt avantaj al acestei culturi îl reprezintă colectarea rapidă, fabricile de ulei fiind principalii beneficiari. Haralambie Duţu, directorul executiv al Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Suceava (DAJ), subliniază şi el avantajele acestei culturi: ”În condiţiile în care vorbim despre valorificarea producţiei la floarea-soarelui, la data recoltării, cei care preiau producţia de floarea-soarelui sunt cu mijloacele de transport la marginea lanului, iar producătorul agricol îşi primeşte şi banii pentru cantitatea predată. Un alt aspect important la această cultură este faptul că terenul se eliberează destul de devreme, astfel încât să poţi veni cu însămânţarea grâului, floarea-soarelui fiind o cultură premergătoare cerealelor de toamnă.”

Cultura de floarea-soarelui, rentabilă atunci când este respectată tehnologia

Pentru păstrarea rentabilităţii culturii trebuie însă respectată cu stricteţe tehnologia şi trebuie aleşi cu grijă hibrizii care se pretează cel mai bine zonei. ”Ca să fie economică şi să avem un beneficiu substanţial, trebuie să obţinem producţii de la 4 tone în sus la hectar, pentru că cheltuielile materiale cu un hectar de floarea-soarelui se duc undeva la 3.700-4.000 de lei pe hectar. La o producţie de 4 tone la hectar, cu preţul de valorificare de 1,3 lei pe kilogram, vom avea deja câştig. Iar subvenţia pe care o primeşte agricultorul poate constitui profitul pe unitatea de suprafaţă”, ne-a declarat Dumitru Bodea, directorul SCDA Suceava.

Creşterea suprafeţelor cultivate cu această plantă a fost cauzată şi de seceta din toamna trecută

Vremea secetoasă din lunile august şi septembrie ale anului trecut, chiar în perioada înfiinţării culturilor de toamnă, a dus la compromiterea sau imposibilitatea înfiinţării unor culturi precum rapiţa sau chiar şi grâul. Haralambie Duţu, directorul DAJ Suceava, explică: ”Toamna anului 2016 a fost destul de dificilă în ceea ce priveşte înfiinţarea culturilor de toamnă. Pe de o parte a fost luna septembrie foarte secetoasă, astfel încât nu s-a putut pregăti terenul pentru însămânţarea culturilor de toamnă. După aceea a urmat luna octombrie foarte ploioasă şi au fost foarte puţini producătorii agricoli care au reuşit să-şi înfiinţeze culturile la momentul potrivit.”

Raluca Găitan, reprezentanta unei societăţi cu specific agricol din zona Sucevei, s-a aflat în această situaţie şi ne-a relatat: ”Toamna trecută am cultivat zeci de hectare cu rapiţă, care din cauza gerurilor şi a lipsei stratului de zăpadă din timpul iernii au fost compromise. Am fost nevoiţi în primăvară să întoarcem sub brazdă aceste culturi şi le-am înlocuit cu floarea-soarelui, cea mai la îndemână în acel moment.” În situaţia acestei societăţi au fost mulţi alţi producători agricoli, care au apelat cu succes la cultura de floarea-soarelui.

Cultivarea acestei plante se face respectând cu stricteţe rotaţia culturilor

În cultura florii-soarelui trebuie însă de avut grijă ce hibrizi se folosesc şi pe ce suprafeţe, pentru că această cultură este pretenţioasă la planta premergătoare, mai precis nu se autosuportă. Pe un teren cultivat cu floarea-soarelui (sau cu rapiţă) se poate reveni cu această cultură numai după 4 ani, iar cei care cultivă această plantă cunosc aceste verigi tehnologice. Floarea-soarelui este, conform specialiştilor, o plantă premergătoare în general cerealelor de toamnă.

Toate aceste culturi, precum floarea-soarelui, rapiţa sau soia, de altfel foarte rentabile astăzi şi care cândva nu se aflau în balanţa culturilor din zona judeţului Suceava, sunt culturi care au înlocuit cartoful, care reprezenta cu ani în urmă principalul exponat al agriculturii sucevene.