La un an de la trecerea la Domnul a părintelui Laurenţiu Milici, preotul paroh Viorel Vârlan al Bisericii Martirilor „In Memoriam”, din municipiul Suceava, cu hramul Naşterea Maicii Domnului (locaş situat în spatele Palatului de Justiţie), organizează sâmbătă, 12 august, de la ora 11:00, o slujbă de pomenire. La acest eveniment religios sunt aşteptaţi cât mai mulţi credincioşi care l-au cunoscut şi preţuit pe părintele Laurenţiu Milici, care a slujit în Biserica „Naşterea Maicii Domnului” timp de 12 ani.
Părintele Laurenţiu Milici s-a născut pe 11 ianuarie 1924, în satul Soloneţ, comuna Todireşti, Suceava. A făcut Seminarul la Roman, iar între 1945-1949 a urmat Facultatea de Teologie la Suceava (care era refugiată de la Cernăuţi), ultimul an urmându-l la Cluj. A fost hirotonit preot în 1951, la Iaşi, de hramul Sf. Cuvioase Parascheva, de Arhiepiscopul de Iaşi şi Mitropolit al Moldovei, Sebastian Rusan. A fost preot la Cajvana din 1951, timp de şase ani, apoi din 1957 preot la Ipoteşti, la biserica cu hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil pentru 30 de ani.
După ce s-a pensionat, părintele Laurenţiu Milici nu a putut sta departe de Biserică, pentru care şi-a dedicat întreaga sa viaţă, astfel că a continuat să slujească la Biserica Martirilor „In Memoriam”. Părintele Milici nu şi-a arătat vârsta. La 91 de ani, citea fără ochelari şi oficia slujbe fără să pară afectat de efortul de a sta ore în şir în picioare. Vorbea cu dragoste despre familia lui, povestea cu bucurie despre întâmplări cu oameni dragi, ale căror nume nu le-a uitat nici după 60 sau 70 de ani şi găsea întotdeauna o vorbă bună sau un sfat care să ofere alinare. Din viaţa lui, părintelui Laurenţiu Milici îi plăcea cel mai mult să povestească anii copilăriei, anii petrecuţi la şcoală. Era o perioadă extrem de grea, război, foamete, dar pe care părintele a sintetizat-o poate şocant pentru noi: „Eu n-am ştiut ce-i greul, prea puţin am ştiut ce-i greul.”
Părintele Milici a fost iubit de foarte multă lume, astfel că pe 12 august, la Biserica „Naşterea Maicii Domnului” sunt așteptați cu toţii, pentru a aprinde o lumânare, pentru a participa la slujba de pomenire şi pentru a-i trimite părintelui, acolo, în Cer, un gând de preţuire.