Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat ieri, la deschiderea celei de-a doua ediţii a proiectului „Luna Diasporei”, că sucevenilor plecaţi la muncă în străinătate trebuie să li se prezinte mai mult proiectele de succes realizate în judeţ pentru a-i putea convinge să se reîntoarcă acasă. Deschiderea oficială a „Lunii Diasporei” a avut loc la Palatul Administrativ, în prezenţa a câteva zeci de suceveni plecaţi la muncă în străinătate sau dintre cei care au decis să se reîntoarcă în ţară, dar şi a mai multor oficialităţi şi reprezentanţi ai instituţiilor centrale şi judeţene. Astfel, la dezbaterea din deschiderea proiectului iniţiat anul trecut de preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur, au participat prefectul judeţului, Mirela Adomnicăi, consilierul prezidenţial Sandra Pralong, secretarul de stat în Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Veaceslav Şaramet, directorul executiv al Asociaţiei Euronest, Alina Popa, Iorgu Iordache, de la Asociaţia Socio-Culturală Europa-Italia, senatorul pentru românii din diaspora, Viorel Badea, preşedintele Consiliului Românilor de Pretutindeni, Marius Livanu, precum şi preşedintele Camerei de Comerţ a Românilor din Italia, Eugen Terteleac.
Flutur: Aeroportul Suceava s-a dezvoltat cu sprijinul sucevenilor din diaspora
În deschiderea dezbaterilor, preşedintele CJ Suceava a ţinut să le reamintească celor prezenţi că după prima ediţie a acestui proiect instituţia pe care o conduce a înfiinţat un Serviciu pentru Diaspora şi parteneriate externe şi o platformă online, unde sucevenii plecaţi la muncă în străinătate pot solicita informaţiile de care au nevoie sau pot să afle poveştile de succes ale unor investiţii realizate în judeţ. „Este mare lucru să poţi prezenta poveşti de succes. Consider că trebuie să gândim pozitiv şi să spunem mai mult că se poate şi că există astfel de poveşti de succes”, a subliniat Flutur.
El a precizat că una dintre aceste poveşti de succes este cea a Aeroportului „Ştefan cel Mare”, de pe care în momentul de faţă se poate zbura către 11 destinaţii externe. Gheorghe Flutur a amintit că anul trecut, pe 1 august, când a avut loc prima ediţie a „Lunii Diasporei”, se inaugura primul zbor către Italia, iar de atunci aeroportul s-a dezvoltat continuu şi cu implicarea constantă a sucevenilor plecaţi la muncă în străinătate. Flutur a spus că dacă anul trecut aeroportul a avut 57.000 de pasageri, anul acesta numai până în momentul de faţă numărul acestora este de 130.000, iar până la finalul anului se estimează că va ajunge la 250.000.
„Destinaţiile externe le-am putut deschide şi cu ajutorul dumneavoastră, al celor din diaspora. Ştim că aşteptaţi şi destinaţii ca Barcelona, Bruxelles sau Paris, şi vreau să spun că marţi vom discuta şi cu cei din regiunea Schwaben, pentru o cursă aeriană la Memmingen, în apropiere de Munchen”, a precizat Flutur. El a adăugat că şi Tarom a deschis recent un zbor low-cost pe ruta Suceava – Torino, subliniind că pentru aceasta a existat un sprijin important al sucevenilor care locuiesc în acest oraş. „Aceasta este cel puţin o poveste de succes, şi anume deschiderea de noi curse internaţionale, datorită dumneavoastră. Şi vreau să spunem că am făcut aceste lucruri şi pentru diaspora, dar şi pentru cei de aici, de acasă. Dar avem o obligaţie pentru cei peste 140.000 de suceveni care lucrează în afară”, a mai menţionat Flutur. El a adăugat că în prezent se lucrează la un studiu de fezabilitate pentru extinderea aeroportului, pentru a se ajunge la o capacitate de procesare a 600 de călători pe oră. Flutur a adăugat că dacă vor exista mai multe curse internaţionale, una dintre soluţii ar fi amenajarea unor terminale în containere de mari dimensiuni.
Nu în ultimul rând, Gheorghe Flutur le-a transmis sucevenilor din diaspora că atât instituţia pe care o conduce, precum şi celelalte autorităţi trebuie să se preocupe mai mult pentru a le crea acestora motivele pentru care ar trebui să se reîntoarcă în judeţ.
Prefectul Mirela Adomnicăi anunţă că instituţiile vor face tot posibilul să rezolve într-un termen cât mai scurt problemele sucevenilor reîntorşi în această perioadă acasă
Invitată să ia cuvântul, prefectul judeţului Suceava, Mirela Adomnicăi, i-a invitat pe sucevenii din diaspora reîntorşi acasă să participe în data de 10 august la lansarea unei campanii implementate de Ministerul Românilor de Pretutindeni. Mirela Adomnicăi a precizat că a discutat cu ministrul pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, care a spus că şi-a propus să lanseze o campanie de informare în Suceava, Botoşani şi Neamţ pentru persoanele plecate la muncă în străinătate. Adomnicăi a spus că în cadrul întâlnirii de pe 10 august de la Suceava vor fi prezentate informaţii privind riscurile la care sunt supuşi românii plecaţi la muncă în străinătate, dar şi facilităţile şi oportunităţile pentru cei care doresc să revină în ţară.
„Îmi propun ca la întâlnirea de pe 10 august să avem o abordare pragmatică, astfel încât cei care vor participa să poată pleca acasă cu informaţiile de care au nevoie şi cu speranţa că pot veni din nou acasă”, a spus Adomnicăi. Pe de altă parte, prefectul i-a anunţat pe sucevenii reîntorşi în această perioadă acasă, în vacanţă, că a solicitat tuturor serviciilor din subordinea Prefecturii, cum ar fi Serviciul de Paşapoarte sau Serviciul de Înmatriculări Vehicule şi Eliberare a Permiselor Auto, să facă tot posibilul să rezolve într-un termen cât mai scurt problemele pe care le au de rezolvat.
Consilierul prezidenţial Sandra Pralong consideră că una dintre cele mai importante probleme este cea a copiilor rămaşi acasă
Prezentă la dezbaterea de ieri, consilierul prezidenţial Sandra Pralong a apreciat iniţiativa Consiliului Judeţean şi a preşedintelui acestei instituţii, Gheorghe Flutur, de a organiza o „Lună a Diasporei”, subliniind faptul că şi şeful statului, Klaus Iohannis, are o abordare faţă de diaspora „care deschide o nouă eră în relaţia cu românii plecaţi în străinătate”. „Vreau să aduc la această întâlnire şi salutul preşedintelui Klaus Iohannis, dumnealui având o relaţie specială cu diaspora română”, a spus Sandra Pralong. Ea a arătat că „este păcat” că numeroşi oameni capabili nu reuşesc să-şi găsească locul în România, alegând să plece în străinătate, însă în acelaşi timp numărul mare de români din diaspora, de peste 3,5 milioane de persoane, reprezintă şi un atu. „Aceşti români nu sunt doar un ambasador al culturii şi identităţii româneşti, sunt şi cei care aduc străinătatea în contact cu România. Deci este şi un mare câştig să avem o diasporă activă, care să aducă investitori şi să promoveze România în afara graniţelor”, a spus consilierul prezidenţial.
Ea a mai subliniat că statul român trebuie să fie în serviciul diasporei, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor românilor care trăiesc în afara graniţei. Sandra Pralong a ţinut să mai precizeze că una dintre problemele care trebuie să aibă o atenţie sporită din partea statului este cea a copiilor care au părinţii plecaţi la muncă în străinătate, aceştia având nevoie de mai multe programe care să le fie destinate.
Sucevenii plecaţi la muncă în străinătate reclamă în continuare birocraţia şi vor o autostradă către judeţul Suceava
În cadrul dezbaterii de ieri de la Palatul Administrativ au fost prezentate mai multe programe şi proiecte care pot fi accesate de sucevenii din diaspora. Unul dintre acestea, Startup 4 Diaspora, a fost prezentat de preşedintele Asociaţiei Patronatul Judeţean al Femeilor de Afaceri din IMM Suceava, Liliana Agheorghicesei, aceasta arătând că sucevenii plecaţi în străinătate au posibilitatea să acceseze proiecte de până la 40.000 de euro pentru a-şi deschide o afacere în mediul urban.
După prezentarea oportunităţilor de accesare a fondurilor europene a fost rândul sucevenilor plecaţi la muncă în străinătate sau al celor care deja s-au reîntors acasă să-şi spună păsurile. Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi o suceveancă plecată de mai mulţi ani în Belgia, în Bruxelles, care a ţinut să precizeze că deşi doreşte să revină acasă, încă nu găseşte motivaţiile pentru a face acest lucru. Femeia a povestit că a plecat de acasă pentru a reuşi să le ofere copiilor o soartă mai bună, iar pentru aceasta a lucrat ca menajeră, deşi este profesoară de muzică, iar soţul ei lucrează în construcţii, deşi este medic veterinar. Ea a povestit că plânge de fiecare dată înainte de a veni în vacanţă în România, îşi doreşte să revină în judeţ, dar încă nu găseşte suficiente motive pentru a lua această decizie. Tot ea a spus că este bine că aeroportul a fost modernizat, însă a subliniat că mulţi suceveni plecaţi în străinătate au nevoie şi de o autostradă care să facă legătura cu judeţul Suceava.
O altă femeie plecată în Anglia, Ema Chimiuc, din Rădăuţi, a spus că îşi doreşte să revină acasă pentru a-şi deschide o afacere cu cosmetice organice, solicitând autorităţilor să o înveţe cum poate să facă acest lucru. De asemenea, un bărbat reîntors în judeţ după ce a stat 22 de ani în Grecia a solicitat simplificarea mecanismelor de punere în practică a proiectelor cu finanţare europeană pentru deschiderea unor afaceri, în timp ce un alt bărbat, reîntors după o perioadă de 15 ani în care a lucrat în Italia, a spus că „acasă s-a lovit de toţi pereţii” atunci când a vrut să-şi deschidă un service modern. Tot el a reclamat şi faptul că sistemul de sănătate din România lasă de dorit, aceeaşi problemă semnalând-o şi o femeie care a spus că îşi doreşte să nu se mai ajungă „să se dea” atunci când se ajunge în spital cu o problemă.
Printre cei care au luat cuvântul a fost şi un tânăr de 24 de ani, Dumitru Hojbota, reîntors de trei ani din Italia, care a semnalat că birocraţia rămâne în continuare o mare problemă în momentul în care vrei să-ţi deschizi o afacere. Tot el a spus că Suceava şi România sunt locuri în care românii se pot reîntoarce pentru a porni o afacere, în condiţiile în care în multe domenii de activitate nu există acea concurenţă care există în străinătate.
Remarcată a fost şi intervenţia unui sucevean care a spus că în ultimii ani a lucrat în străinătate şi a promovat produsele din Italia în ţări precum Austria şi Germania, şi că acum îşi doreşte să facă aceeaşi promovare produselor româneşti, în special a celor din judeţul Suceava. El a spus că are un proiect pregătit pentru a-şi pune ideea în practică, dar că are nevoie de sprijin din partea autorităţilor, o iniţiativă precum cea prezentată de el putând contribui la schimbarea imaginii pe care străinii o au despre România.
Flutur propune extinderea „Lunii Diasporei” în toate judeţele din Regiunea de Nord-Est
La finalul dezbaterilor de ieri, preşedintele CJ Suceava a apreciat calitatea discuţiilor care au avut loc, subliniind faptul că există în continuare o neîncredere şi o teamă din partea celor plecaţi la muncă în străinătate de a se reîntoarce şi de a-şi înfiinţa propriile afaceri. „Există o realitate care doare şi trebuie să luăm în considerare şi lucrurile care nu merg”, a spus Flutur. El a arătat că în problema unei autostrăzi care să lege Suceava de vestul Europei a făcut numeroase demersuri pentru realizarea ei, aşa cum a solicitat în nenumărate rânduri construcţia unui drum rapid de la Siret – Suceava spre Bucureşti.
El a precizat că toate problemele semnalate ieri vor fi preluate pentru a se încerca rezolvarea lor astfel încât românii să-şi recapete încrederea şi să revină acasă. Nu în ultimul rând, Gheorghe Flutur a propus extinderea „Lunii Diasporei” în toate judeţele Regiunii de Nord-Est, având în vedere că din această zonă a ţării sunt cei mai mulţi români care au plecat la muncă în străinătate.
