Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
O situaţie greu de crezut, care a blocat circa 170 de tone de ciment şi 3 tone de var trimise în judeţ cu titlu de ajutoare de stat pentru sinistraţi, trenează de 9 ani şi autorităţile de la Bucureşti nu au reuşit nici până astăzi să identifice o soluţie pentru rezolvare. Materialele de construcţii se află din anul 2008 în custodia Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava şi la unităţile de jandarmi din Fălticeni şi Rădăuţi, dar nu pot fi nici folosite, nici returnate expeditorului şi nici incluse în rezerva de stat pentru că nu există nici un act normativ în baza căruia să poată fi efectuată oricare dintre acţiuni. De ani buni, Prefectura şi Consiliul Judeţean Suceava, la fel ca şi Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) au făcut nenumărate demersuri şi au completat metri cubi de hârtii solicitând Guvernului promovarea unui act normativ prin care situaţia să poată fi în vreun fel reglementată, dar până astăzi acest lucru nu s-a întâmplat. Ieri, în şedinţa CJSU, generalul de brigadă Ion Burlui, şeful ISU Suceava, a informat că, ”deşi s-au reluat demersurile pentru scăderea cimentului şi varului aflat la nivelul CJSU din anul 2008, încă nu s-a reuşit finalizarea activităţii” şi a inclus din nou în planul de acţiuni a acestui an continuarea demersurilor în vederea scăderii/casării materialelor (var, ciment) primite la nivelul judeţului Suceava ca ajutoare de stat în anul 2008, ca urmare a inundaţiilor.
Materialele de construcţii au fost achiziţionate şi trimise la Suceava de Agenţia Naţională a Locuinţei (ANL), în anul 2008, după inundaţii. Au fost depozitate la Rădăuţi, la Inspectoratul Judeţean al Poliţiei de Frontieră Suceava şi la unităţile de jandarmi din Fălticeni şi Câmpulung Moldovenesc. Erau destinate reabilitării unor locuinţe distruse de inundaţii, din Arbore, Bălcăuţi şi Cacica. La Arbore, unde cele mai multe locuinţe care trebuiau refăcute aparţineau unor oameni de etnie romă, localnicii n-au fost de acord cu amplasamentul stabilit de Consiliul Local, iar în celelalte localităţi au fost alţi factori care au anulat reconstrucţia. Cert este că materialele de construcţii nu au mai fost folosite în scopul pentru care au fost trimise.
În aşteptarea viiturii
Cum destinaţia nu putea fi schimbată, CJSU a încercat să le returneze, numai că acest lucru n-a mai fost posibil. Iniţial, oficialii de la Bucureşti au spus ca transportul într-un alt depozit să fie suportat de primăriile care nu au mai apucat să ridice materialele, lucru evident imposibil. Apoi autorităţile sucevene au cerut să fie preluate la rezerva de stat. S-au preluat alte materiale rămase, dar nu cimentul şi varul, care nu sunt nominalizate în ordonanţa de guvern referitoare la returnarea materialelor nefolosite. Pentru rezerva de stat există şi un alt impediment- cimentul de la Suceava este de la alt producător decât cel cu care are statul contract. Mai mult, cimentul şi varul nu sunt produse stocabile în rezerva de stat.
În aceste condiţii, autorităţile sucevene au solicitat promovarea unui act normativ care să le permită să folosească măcar cimentul, eventual la construcţia de diguri, şi au trimis un sac de ciment din depozitul de la Suceava la producătorul aflat în contract cu statul, cerând să li se comunice o formulă în care acest material ar putea fi utilizat. Au rămas cu solicitarea.
O bună parte din ciment şi var s-a degradat în aceşti 9 ani, dar nici în aceste condiţii materialele nu pot fi casate pentru că nu există nici un act normativ care să permită poliţiei de frontieră şi jandarmeriei, care le-au preluat cu semnătură în custodie, să o facă.
La cum arată acum lucrurile, pare că singura soluţie prin care CJSU poate scăpa de cele 170 de tone de ciment şi 3 tone de var pe care nu le poate folosi este să vină o viitură care să le spele. În toţi aceşti ani, în care inundaţiile nu au ocolit judeţul Suceava, zeci de oameni ale căror case au fost afectate ar fi avut nevoie de orice ajutor.
