Acuzaţiile împotriva comisarului-şef Ioan Crap cad ca popicele

Acuzaţiile la adresa comisarului-şef Ioan Crap, fost şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Suceava, dar şi adjunct al acestei instituţii, cad una după alta. În decurs de numai un an procurorii au dispus clasarea în două dintre dosarele care i s-au întocmit.

Ultima măsură de acest gen datează de pe 7 iulie, când procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava au dispus clasarea într-un dosar în care Ioan Crap era acuzat de comiterea mai multor infracţiuni de fals în declaraţii.

Dosarul este unul disjuns din cel înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, în iunie 2014. În martie anul trecut, când acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice a picat, DNA a trimis către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava toate datele din care rezulta că ofiţerul trebuie cercetat pentru fals în declaraţii.

„În perioada 2011-2013, inculpatul, în calitate de funcţionar în cadrul IPJ Suceava, cadru MAI, a completat declaraţiile de avere aferente anilor 2010-2012 cu menţiuni necorespunzătoare adevărului, în sensul că nu au fost declarate un apartament situat în municipiul Iaşi, precum şi valoarea reală a subvenţiilor încasate de la APIA, deşi a luat la cunoştinţă prevederile şi consecinţele declarării şi completării în fals a acestor înscrisuri”, se arăta în actul de disjungere trimis de DNA către Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.

Dosarul nu a stat prea mult timp nici aici, fiind declinat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava, care după mai multe luni de verificări a dat soluţia de clasare.

Faptele de fals în declaraţii nu există

Apartamentul la care făceau referire procurorii DNA a ajuns în proprietatea familiei Crap, mai exact a soţiei ofiţerului, în cursul anului 2007, prin succesiune.

„Analizând actele de urmărire penală efectuate în cauză se constată că referitor la săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii de către inculpatul Crap Ioan fapta nu există pentru următoarele considerente: din situaţia de fapt expusă reiese că inculpatul Crap Ioan a declarat în cuprinsul declaraţiilor de avere un apartament deţinut în municipiul Iaşi, astfel că, raportat la acest imobil, nu există o declaraţie falsă”, se arată în soluţia de clasare.

Alte infracţiuni de fals în declaraţii vizau faptul că fostul şef al IPJ Suceava nu a declarat exact sumele pe care le-a încasat din subvenţiile agricole. În declaraţia de avere, Ioan Crap a trecut pentru anul 2010 aproximativ 16.000 de lei, pentru anul 2011 aproximativ 16.000 de lei, iar pentru anul 2012 aproximativ 20.000 de lei.

Ulterior, s-a constatat că aceste sume erau rotunjite şi ofiţerul a încasat în realitate sume mai mari.

Din anchetă a rezultat că se trec în declaraţia de avere doar veniturile impozabile, nu şi cele neimpozabile.

„Coroborând toate prevederile legale, concluzia care se impune este că sumele de bani primite cu titlul de subvenţii nu sunt supuse obligaţiei de declarare, impusă de prevederile Legii nr. 176/2010 unor categorii de persoane. Cu privire la sumele declarate inexact de inculpat nu exista obligaţia declarării, astfel încât se constată că nu există fapta de fals în declaraţii”, se mai menţionează în soluţia de clasare.

Clasare şi în dosarul „mamă”

O altă soluţie de clasare a fost dată de procurorii DNA Suceava în martie 2016, într-un dosar în care comisarul-şef Ioan Crap fusese cercetat pentru comiterea infracţiunii abuz în serviciu contra intereselor publice.

„Se dispune clasarea cauzei privind pe inculpatul Crap Ioan pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu întrucât nu au rezultat probe certe şi suficiente care să dovedească dincolo de orice dubiu că persoana a săvârşit infracţiunea”, se arată în ordonanţa de clasare a dosarului.

Dosarul în care s-a dispus clasarea este cel în care comisarul-şef Ioan Crap era suspectat că ar fi sunat un subaltern pentru a-l determina să nu o sancţioneze pe Delia Moldoveanu, care în aprilie 2014 a fost prinsă în trafic având o viteză mai mare decât cea admisă pe porţiunea respectivă de drum. Mai exact, Delia Moldoveanu, fost director executiv adjunct al APIA Suceava, avea o viteză de 75 km/h, faţă de 50 km/h cât era normal. De altfel, pentru această abatere, Delia Moldoveanu a fost sancţionată de poliţistul care a prins-o în trafic.

Mai trebuie spus că în acest dosar s-a derulat şi un experiment judiciar, care a dus la concluzia că Delia Moldoveanu nu circula cu o viteză mai mare decât cea înregistrată de radar, iar imaginile surprinse nu au fost alterate în vreun fel.

Ce spunea comunicatul DNA din iunie 2014

În iunie 2014, comisarul-şef Ioan Crap a devenit inculpat într-un dosar al DNA Suceava. Iată cum suna comunicatul oficial al DNA de la acea vreme: „Din ordonanța de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, la data de 6 aprilie 2014, inculpatul Crap Ioan, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu de adjunct al şefului Inspectoratului Judeţean de Poliţie Suceava, la solicitarea telefonică a unei persoane (preot) şi-a încălcat atribuţiile de serviciu şi a intervenit pe lângă un agent de poliţie din cadrul Serviciului Poliţiei Rutiere din cadrul IPJ Suceava, aflat în timpul serviciului cu un autoturism prevăzut cu staţie radar, pentru ca acesta să nu dispună măsura reţinerii permisului de conducere a unei persoane cu funcție de conducere la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Centrul Judeţean Suceava şi sancţionarea contravenţională a acesteia, deşi agentul constatase încălcarea prevederilor legale, ce impunea luarea acestei măsuri”, se menţiona în comunicatul DNA din 2014.

Preotul care a sunat este Cătălin Axinte, fost consilier administrativ la Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor, iar persoana pentru care s-a intervenit era Delia Moldoveanu, fostul director executiv adjunct al APIA Suceava.

Comisarul-şef Ioan Crap este trimis în judecată pentru că ar fi încasat ilegal fonduri europene din subvenţii

Comisarul-şef Ioan Crap are pe rol şi un proces, şi asta după ce a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Suceava, pentru comiterea infracţiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.

Mai exact, Crap este acuzat că în perioada 2010-2014 ar fi încasat ilegal subvenţii în valoare de 86.697 de lei pentru cele 38 de hectare de teren pe care le deţine împreună cu soţia în judeţul Botoşani. Fostul şef al Poliţiei Suceava este suspectat că nu deţinea în proprietate terenurile respective şi ca atare nu putea beneficia de subvenţiile europene.

Ioan Crap a negat toate aceste acuzaţii şi crede că s-a dorit doar îndepărtarea sa din funcţie prin fabricarea unor acuzaţii care nu există.