”Dacă nu venim la lucru, nu ne dă ajutorul social”

Localităţile în care există beneficiari de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat (VMG) ar trebui să aibă la dispoziţie, concomitent, şi forţă de muncă pentru prestarea diverselor activităţi în folosul comunităţii. Ca de exemplu, curăţenia pe domeniul public, curăţarea şanţurilor şi nivelarea drumurilor, văruit pomi, îngrijirea spaţiilor verzi etc. Chiar dacă la nivel naţional judeţul Suceava este spre coada clasamentului la numărul de asistaţi social, anual se plătesc milioane de euro, cu titlu de ajutor social. Conform datelor de la Agenţia Judeţeană de Plăţi şi Inspecţie Socială, numărul de asistaţi a crescut constant, la fel ca şi sumele plătite acestora. În anul 2015, numărul mediu de beneficiari din judeţ a fost de 7.426 de familii, care au primit echivalentul a aproape 4,7 milioane de euro (21,113 milioane lei). În 2016, au fost 7.712 familii beneficiare de VMG, cărora li s-a plătit echivalentul a 6,198 milioane de euro (27,89 milioane lei), iar în primele 6 luni ale acestui an plăţile s-au ridicat la echivalentul a 3,27 milioane de euro (14,74 milioane de lei), iar numărul de familii beneficiare de VMG a crescut la 8.009. Cele mai multe dosare pentru VMG sunt la Dolhasca - 516, Valea Moldovei – 459, Pătrăuţi – 375 şi Baia - 313, iar la polul opus sunt Gălăneşti – un dosar, Siminicea - trei, Coşna - trei, Horodnic de Jos – patru. În 13 localităţi sunt 10 sau mai puţin de 10 dosare de ajutor social.

Primar Isepciuc: ”Sunt foarte, foarte mulţumit de activitatea lor”

Pentru a primi aceşti bani, asistaţii social trebuie să presteze lunar 16 ore/membru de familie în folosul comunităţii, dar de-a lungul timpului mulţi au învăţat să apeleze la tot felul de metode pentru a ocoli munca. La Pătrăuţi, unde în 2016 s-au plătit ajutoare sociale de 1,697 de milioane lei (echivalent cu 377.120 de euro), primarul Adrian Isepciuc a decis, în luna iunie a acestui an, că cine nu munceşte nu mai primeşte bani. A renunţat la şefii de echipă desemnaţi din rândul asistaţilor şi şi-a desemnat consilierul personal, Cornel Havrisciuc, să se ocupe de această activitate. La început nu a fost luat în serios, dar când a afişat, la jumătatea lunii iunie, lista cu cei care nu mai primesc ajutor social, lucrurile s-au schimbat. ”Erau unii învăţaţi doar să încaseze, nu să şi presteze ore de muncă. La jumătatea lui iunie, am pus lista cu cei care au pierdut ajutorul. Vreo 70 de persoane. Jumătate dintre ei au venit şi au recuperat, au mai rămas pe listă 32. În iulie, prezenţa la muncă a fost de 100%. Sunt foarte, foarte mulţumit de activitatea lor”, ne-a declarat, ieri, primarul.

În fiecare zi, o echipă face curăţenie în zona centrală, iar alte echipe sunt distribuite în diferite puncte din sat. Cum marea majoritate a asistaţilor fac parte din comunitatea de romi, o parte dintre lucrări, inclusiv curăţenia, se efectuează şi în cartierul lor, Moldoveni. ”Am modernizat 1,4 km de drum comunal, iar indicatoarele le-au montat ei. Au montat coşuri de gunoi în comună, au lucrat la construit podeţe, pentru că printre ei sunt şi buni meseriaşi. Primăria a cumpărat materialele şi ei au asigurat manopera”, a spus primarul de Pătrăuţi.

Garofiţa Răscol primeşte pentru familia ei, formată din 11 persoane, un ajutor social de 700 de lei. Pentru aceşti bani au de efectuat 81 de ore de muncă în folosul comunităţii. De cele mai multe ori, ea este cea care vine să le efectueze. ”Facem orele, că dacă nu venim la lucru nu ne dă ajutorul social. Și e normal să venim, că ne place să avem o comună frumoasă. Noi suntem romi curaţi, ne place să fie curăţenie şi la noi în cartier şi facem şi acolo”, ne-a spus femeia.

O bună parte dintre romii din Pătrăuţi muncesc din greu pentru a nu deveni asistaţi social

Nu toţi cei aproximativ 2.500 de romi din Pătrăuţi sunt beneficiari de ajutor social. Mulţi dintre cei până în 40 de ani au fost şi au muncit din greu în străinătate şi, cu banii câştigaţi, şi-au construit gospodării frumoase la ei în cartier, pe fostul imaş. Marius Hariga a plecat cu soţia, în 2009, în Italia la lucru. Ne spune că în România nu a avut un serviciu niciodată, are doar şapte clase, dar în Italia a învăţat să lucreze în construcţii şi a muncit pe şantier 8 ore/zi. Din 2010 a început să-şi ridice o casă, în cartierul în care s-a născut. ”Noi suntem romi doar cu numele, nu vorbim şi nu ştim limba. Nici părinţii noştri nu ştiu. Suntem oameni civilizaţi. Suntem români, vorbim româneşte”, ne spune Marius. De câteva luni a devenit tată şi, împreună cu soţia, s-a întors acasă, dar crede că va pleca din nou pentru că nu vede prea multe oportunităţi aici, în sensul că munca pe şantier este cel puţin la fel de grea ca în Italia, dar banii primiţi sunt mult mai puţini. Vrea să-şi finalizeze gospodăria, să-şi dea copiii la şcoală şi să le asigure un trai civilizat, să-şi poată construi un drum corect în viaţă, să nu fie dependenţi de ajutor social.

Nu poţi să treci prin cartierul romilor din Pătrăuţi fără să nu-ţi atragă atenţia casa lui Niculai Solomon Feraru. Curtea mare cu gazon îngrijit, brăzdat de patru şiruri de trandafiri şi vesele cârciumărese, cu discreţi pitici de grădină pe margine, curăţenia impecabilă te fac să te opreşti fără să vrei, curios să vezi proprietarul. Niculai are 48 de ani şi a lucrat ultimii 17 ani în Spania, în construcţii. Alţi 14 ani a muncit la fostul CPL (combinatul de prelucrare a lemnului) din Suceava. Anul trecut, soţia lui a decis să se întoarcă acasă, iar acum două luni s-a întors şi el: ”M-am îmbolnăvit şi nu mai pot munci pe şantier. Lucrez, că doar nu pot sta degeaba, dar nu mai am puterea de înainte”.

Niculai, Marius şi încă vreo câteva sute de romi din Pătrăuţi muncesc din greu şi îşi câştigă cinstit existenţa. Cartierul pe care l-au dezvoltat la marginea pădurii din comună arată compatibilitatea deplină a locuitorilor săi cu munca.