Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
După ce ani de zile cânepa a fost o cenuşăreasă a agriculturii româneşti, suprafeţele cultivate cu această cultură scăzând drastic de la câteva zeci de mii de hectare în anii 80 la aproape zero în anii 2000, agricultorii încearcă astăzi să revigoreze această cultură, care poate aduce beneficii importante celor care o cultivă. În ultimii ani, câţiva cultivatori curajoşi au reintrodus cânepa pe terenurile din judeţul Suceava, suprafeţele ocupate cu această plantă ocupând astăzi aproape 400 de hectare. Ei speră ca exemplul lor să fie îmbrăţişat şi de alte ferme agricole din ţară şi au pus bazele Asociaţiei Naţionale a Producătorilor de Cânepă Industrială (ANPCI). Joi, la ferma Vicşani Farm din aceeaşi localitate au fost invitaţi producători şi procesatori ai cânepii, care au luat contact cu tehnologiile moderne de cultivare a cânepii industriale, în sistem ecologic şi industrial.
Culturi de cânepă şi tehnologii de cultivare a ei
Invitaţii au vizitat în primul rând un câmp cu cânepă cultivată în sistem ecologic în cadrul fermei Vicşani Farm, unde reprezentantul fermei, Laurenţiu Pintrijel, le-a prezentat tehnologia folosită la cultivare. Cei veniţi din întreaga ţară au putut vedea de aproape două culturi ecologice de cânepă, cu diferenţe datorate verigilor tehnologice uşor diferite. ”Asociaţia cultivatorilor de cânepă industrială a fost înfiinţată în ideea de a-i ajuta şi a-i învăţa pe toţi producătorii agricoli să cunoască această plantă, promovând-o la nivel naţional. Vrem să ne organizăm să reînviem ceea ce s-a făcut în materie de cânepă în România până în 1990 şi să le atragem atenţia celor din Ministerul Agriculturii că aceasta este o cultură care ne poate promova foarte bine la nivel european. În cadrul acestui simpozion i-am pus în contact pe cultivatori şi procesatori, le-am arătat tehnologie celor care vor să cultive această plantă şi modul de obţine acele autorizaţii care se cer, de care unii sunt speriaţi.”
În mijlocul celor interesaţi de cânepă au fost invitaţi specialiştii, care au împărtăşit din experienţa lor
Experienţa acumulată în anii 70-80 în cultivarea cânepii a fost împărtăşită celor prezenţi la Vicşani de specialiştii care şi-au dedicat viaţa acestei culturi. Constantin Găucă a fost Cercetător la Staţiunea de Cercetare pentru Cânepă Secuieni din judeţul Neamţ, locul unde s-au pus bazele cercetării legate de cânepa cultivată pentru sămânţă.
”Sunt foarte bucuros că am ajuns după atâţia ani în situaţia de a deveni promotorul revenirii cânepii. În cadrul Staţiunii Secuieni am creat 10 soiuri de cânepă, începând cu anul 1973, însă anii de după 1989 au dus la o producţie zero de cânepă în România, după ce cândva se cultivau circa 60.000 de hectare cu această plantă. Am pornit încet, acum 3 ani, venind la Ferma Vicşani pentru a livra sămânţă şi, după respectarea verigilor tehnologice întocmai, s-a realizat o producţie de peste 1.000 de kg de sămânţă la hectar. Asta ne-a creat un imbold şi exemplul acestei ferme a fost luat şi de alte ferme din ţară, de aceea ne aflăm astăzi aici”, a declarat Constantin Găucă.
În mijlocul plantaţiilor de cânepă de la Vicşani a fost prezent cu sfaturi preţioase şi Valeriu Tabără, fostul Ministru al Agriculturii, cercetător al Staţiunii de Cercetare Agricolă Lovrin din judeţul Timiş, care crede în viitorul culturii de cânepă pentru fibră în România: ”Dacă se va dezvolta sistemul de obţinere a fibrei nu prin topire, ci mecanică, atunci se poate produce o fibră naturală de o excepţională valoare, mai ales că prin prelucrări mecanice poţi să faci o fibră cu o fineţe apropiată de bumbac. Pe de altă parte creşterea unui hectar de cânepă într-un an de zile este egală cu creşterea unui hectar de pădure de molid, deci am putea înlocui foarte uşor materia primă de molid pentru industria celulozei, cu o celuloză de supercalitate, care este cânepa. Pentru cânepa de sămânţă, zona aceasta de platou a Sucevei este o soluţie foarte bună, aşa cum zona Botoşani se pretează la ambele tipuri de cânepă, pentru seminţe şi pentru fibră. Eu văd în următorii ani cânepa plantată din nou pe suprafaţă de peste 50.000 de hectare în România.”
Subvenţiile acordate sunt importante pentru această plantă, care are căutare din ce în ce mai mare pe piaţă
În acest moment cererea de cânepă pe piaţa europeană se află în creştere, iar valoarea subvenţiilor oferite de Comunitatea Europeană arată acest lucru. Constantin Găucă, de la Staţiunea de Cercetare din Secuieni, ne spune în acest sens: ”Eu sunt optimist, din câţi fermieri avem astăzi aici, fiecare va pleca cu gândul să cultive cel puţin 10 hectare de cânepă, luând în considerare şi faptul că în acest an subvenţia pentru un hectar de cânepă este undeva la 2.000 de euro, iar la 1.000 de kg de sămânţă la hectar se obţin 1.000 de euro.”
Previziunile sunt bune şi pentru cei care procesează cânepă în România, între care firma Canah Internaţional ocupă o poziţie importantă. Daniela Sfrija, directorul general al firmei, a relatat despre beneficiile acestei plante valoroase:” Presăm seminţele şi obţinem uleiul din seminţe de cânepă, extrem de preţios pentru Omega 3, Omega 6, Omega 9, vitamina E, utilizat de consumatori pentru a ajuta sistemul cardio-vascular. De asemenea măcinăm seminţele şi obţinem sămânţă de cânepă şi chiar mai mult, pudră proteică din seminţe de cânepă, cu un conţinut de proteină de 50%, o proteină vegetală din ce în ce mai căutată, bogată în aminoacizii esenţiali.”
Cea mai căutată pentru aceste procesări este cânepa ecologică, care a început să fie cultivată şi în Suceava, iar în această direcţie perspectivele sunt bune.
