Printează articolul
Trimite e-mail
O situaţie paradoxală, în care toate părţile implicate în conflict par să aibă dreptate, s-a petrecut, ieri, la Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară (CTIA) din municipiul Suceava, care din 1998 găzduieşte într-unul dintre cămine chiriaşi ai Primăriei Suceava. Directoarea liceului, Tatiana Hladiuc, a solicitat săptămâna trecută chiriaşilor să respecte decizia municipalităţii, de a elibera căminul până la data de 1 iulie a.c., iar pentru că aceştia nu s-au conformat, ieri dimineaţă a dispus sistarea furnizării apei şi a energiei electrice. Oamenii s-au revoltat, pe motiv că lucrările de amenajare a căminului de la Colegiul Tehnic ”Petru Muşat”, unde ar fi trebuit să se mute, nu au fost finalizate de primărie. Primarul de Suceava, Ion Lungu, spune că, într-adevăr, lucrările sunt în întârziere, dar că cei care trebuie să se mute ştiu acest lucru de mult, de cel puţin un an. De asemenea, o bună parte dintre aceşti chiriaşi au fost o permanentă sursă de probleme pentru municipalitate şi pentru liceu.
În luna aprilie a acestui an, Consiliul Local Suceava a decis mutarea chiriaşilor din Căminul nr. 2 de la CTIA la Colegiul Tehnic „Petru Muşat” şi predarea clădirii eliberate, de la 1 iunie a.c., către Universitatea ”Ștefan cel Mare”. Universităţii i-a fost atribuit în folosinţă gratuită, pe o perioadă mare de timp, pentru a fi reabilitat din fonduri europene şi urmând să asigure aproximativ 200 de noi locuri de cazare pentru studenţi.
Din cele 26 de familii care figurau drept chiriaşe în căminul CTIA, 18 au depus acte pentru a solicita o nouă locuinţă. Restul sunt plecaţi în străinătate, s-au mutat deja sau nu au depus cerere pentru o nouă locuinţă pentru că au datorii foarte mari, de ordinul sutelor de milioane de lei vechi. Este vorba despre trei familii care au datorii la plata chiriilor şi a utilităţilor de 70.000 de lei (700 de milioane de lei vechi).
Mutarea obligatorie din cămin i-a determinat pe alţii să plătească din datoriile acumulate, unii achitând pe loc restanţe de mii de lei, pentru a avea dreptul să solicite o nouă locuinţă, conform legii.
Prezenţa chiriaşilor primăriei a fost un coşmar pentru şcoală
În paralel, municipalitatea a organizat licitaţie pentru amenajarea nivelului I din căminul de la ”Petru Muşat”, unde ar fi trebuit ca cel mai târziu la 1 iulie să se mute cele 18 familii. Este vorba despre amenajarea spaţiilor comune - holuri şi băi. Camerele urmează să şi le amenajeze chiriaşii, cu forţe proprii. Din păcate, lucrările au început cu întârziere şi nici nu s-au desfăşurat în ritmul scontat, astfel că ieri dimineaţă la baie era funcţională o singură chiuvetă şi nici un duş. Abia s-a finalizat schimbarea instalaţiilor şi încă se văruieşte pe holuri.
Pe bună dreptate, din acest punct de vedere, oamenii afirmă că nu pot să se mute încă.
De cealaltă parte, la CTIA, directoarea Hladiuc nu mai este dispusă să aştepte. Spune că imobilul din curtea instituţiei de învăţământ pe care o conduce a ajuns ”un dezastru”, că este plin de instalaţii electrice improvizate din cauza cărora aici poate izbucni oricând un incendiu. ”Unii au datorii foarte mari, se judecă şi acum cu primăria. Căminul ăsta nu mai este în administrarea şcolii din iulie 2016, dar plătim în continuare facturile la apă, canalizare, electricitate şi la Thermonet. Cei care locuiesc acolo spală covoare pentru diverse persoane din oraş, toţi şi-au tras instalaţii de apă în camere, consumul este foarte mare. Luna trecută factura la apă a colegiului a fost de 10.931 de lei. În căminul destinat elevilor stau 30 de persoane, deci cine consumă?”, întreabă retoric directoarea liceului. Ea a amintit şi alte incidente petrecute de-a lungul celor 19 ani de ”convieţuire” nu tocmai paşnică: mormanele de gunoaie aruncate de locatari pe geam, pe spaţiile verzi din jur, blocarea canalizării cu deşeurile menajere, urmată de inundarea parterului clădirii cu dejecţii şi scandalul făcut de chiriaşii care au solicitat ca primăria şi şcoala să rezolve o problemă creată de ei. La asta se adaugă petrecerile stropite din belşug cu alcool, reclamate nu de puţine ori de vecini, precum şi afecţiunea psihică a uneia dintre locatare, care strânge în cameră tot felul de gunoaie adunate de pe la containerele din oraş. ”Școala noastră a avut numai de pierdut din cauza transformării acestui cămin în unul de asistenţă socială. De azi, gata! Sunt debranşaţi de la apă şi de la electricitate. Să plece, să se mute! Nu se poate ca într-o şcoală să existe aşa ceva”, spune aproape plângând directoarea instituţiei de învăţământ.
Apă şi electricitate, până când primăria finalizează lucrările de amenajare a băilor comune de la căminul de la ”Petru Muşat”
La câţiva metri de şcoală, într-un balcon de la etajul II s-a constituit un ”comitet de criză” pentru evaluarea situaţiei. Oameni pe care viaţa i-a adus în postura de a avea nevoie de o locuinţă socială. Unii în vârstă şi cu cheltuielile plătite la zi. Alţii mai tineri, dar de asemenea fără datorii. Ei nu cer decât să-i mai tolereze şcoala încă vreo 10-14 zile, până când se finalizează lucrările la căminul de la ”Petru Muşat”, dar recunosc că n-au luat în serios până acum varianta transferului. ”Am început să amenajăm acolo, că nu sunt decât patru pereţi şi trebuie făcut absolut totul, sunt ca şi scăpaţi de noi. Nu ne aşteptam să ne oprească dintr-o dată apa şi curentul, mai ales că discuţii că ne mută sunt de vreo doi ani”, ne spune Narcisa Olariu, care subliniază şi că ea nu prea ar trebui să vorbească deoarece este printre cei care au avut datorii foarte mari. Tatăl ei, din postura de chiriaş fără datorii, cere ”să ne lase 10-15 zile, să ne mutăm ca oamenii de aici; unii nici măcar nu au apucat să-şi ia repartiţiile”. Mitică Olariu are 80 de ani. A fost subinginer agronom, a lucrat la Direcţia Agricolă şi la Îmbunătăţiri Funciare. După divorţ a rămas fără locuinţă şi, deşi are o pensie de aproape 1.500 de lei, spune că nu are curaj să închirieze de la alt proprietar decât administraţia locală. ”Dacă proprietarul vinde sau vrea să închirieze la altcineva, ce fac? La 80 de ani să ajung pe stradă?”, ne întreabă octogenarul.
Veronica Jacotă are 89 de ani. A fost profesoară de matematică la Iaşi şi la Târgu Frumos şi a ajuns la Suceava după ce s-a pensionat, invitată de un nepot, să locuiască împreună. Ne spune că după moartea acestuia, soţia lui a poftit-o să plece. O vreme a locuit într-o magazie, apoi în căminul liceului. Din când în când, pierde contactul cu realitatea şi aduce acasă tot felul de obiecte găsite prin oraş. Ilie Avram, Larisa Grosu, Romeo Gulei sunt şi ei fără datorii. Romeo subliniază că nu este asistat social, şi-a pierdut casa în urma divorţului şi locuieşte aici împreună cu mama şi fiul său. Lucrează la o firmă din Suceava, ceea ce i-a permis să facă un împrumut la bancă pentru a amenaja noua locuinţă, respectiv să compartimenteze camera de circa 40 de mp în două dormitoare, o bucătărie şi o baie, la fel cum a făcut şi cu cea pe care a avut-o la CIAI. Ne invită la căminul de la ”Petru Muşat”, să ne convingem că a început lucrările şi că mai are nevoie de circa o săptămână pentru a face spaţiul locuibil.
La primărie, primarul Ion Lungu ne spune că ştie foarte bine situaţia, dar că oamenii au fost notificaţi încă din 15 mai că trebuie să se mute şi că, de fapt, asta ar fi trebuit să se întâmple cu un an şi jumătate în urmă. ”Trag de timp ca la fotbal. Anul trecut am cheltuit un miliard de lei vechi pe reparaţii la grupurile sociale şi le-au vandalizat. Știu că sunt acolo cazuri disperate, dar unii nici măcar nu sunt din municipiul Suceava, stau acolo fără drept. I-am moştenit şi am încercat să găsim o soluţie, dar nu poţi numai să ceri”, a spus primarul.
Totuşi, acceptând că nici administraţia locală nu a finalizat amenajările de la ”Petru Muşat” până la 1 iulie, ieri a dat dispoziţie să fie reluată furnizarea energiei electrice şi a apei până când se încheie lucrările la spaţiile comune de locuit în căminul de pe Calea Unirii. ”Cum se termină lucrările, trebuie să se mute neîntârziat. Ne vom strădui să încheiem cât mai repede”, a mai spus primarul de Suceava.
