Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Acuzațiile la adresa conducerii Primăriei Zamostea au continuat în ultimele zile, de această dată fiind luate în vizor lucrările de asfaltare a unui drum comunal din satul Nicani. Sorin Șandru, bărbatul care a sesizat neregulile legate de depozitarea gunoiului în lunca râului Siret și excavările ilegale făcute în malurile râului, îi acuză de această dată pe cei din conducerea primăriei că au făcut lucrări scumpe și de proastă calitate în privința reabilitării și asfaltării drumului comunal din satul Nicani. Este vorba de un tronson de drum de 3 kilometri, parțial betonat, parțial asfaltat. Sorin Șandru spune că lucrările la acest drum că au fost făcute cu mare economie, tocmai ca o parte din banii alocați să poată dispărea în buzunarele primarului și ale acoliților săi.
Lucrări prost executate, care necesită deja remedieri înainte de finalizare
La fața locului, pe drumul pe care încă se lucrează în satul Nicani, am găsit oameni nemulțumiți de calitatea lucrării. Din cauza rigolelor prost dimensionate în privința debitului de apă și mai ales a direcției de scurgere, câteva case sunt în permanență în pericol de a fi inundate. Viorel Perijoc, unul dintre localnicii aflați în această situație, ne-a arătat cum stau lucrurile: “Apa asta toată se adună aici și se duce peste casele din vale. Debitul total al apei trebuia împărțit și pe alte trasee spre vale și nu ar fi afectat atâtea case. Dar așa, toată apa de pe dealurile astea se adună aici și intră în curți, în grajduri și fântâni. Trebuie făcut ceva obligatoriu, dacă nu să vină și să înfunde șanțul aici.” Sorin Șandru spune că primele probleme au apărut deja în urma ploii abundente de joia trecută, când apa a creat deplasări care necesită reparații urgente.”La rigola asta distrusă, ei decopertează betonul, îl taie, mai pun un pic de asfalt și atâta tot. Nu e un mod corect de reparație, pentru că dedesubt betonul ăsta stă suspendat în aer, el nu mai are nici o susținere și de calci pe el sau îl lovești, crapă. În proiect este prins șanț betonat pe ambele părți, iar acum au spus că numai parțial se betonează rigolele. Cum se poate așa ceva când este vorba de un proiect de 46 de miliarde lei vechi? Din cauza faptului că drumul nu a fost decopertat înaintea executării lucrărilor de asfaltare, nivelul actual al drumului s-a ridicat foarte mult, apropiindu-se de nivelul vârfului gardului. Mulți locatarii aflați mai ales pe partea stângă a drumului au cu greu acces în curtea lor, unii fiind în imposibilitate de a intra cu o mașină sau căruță în ogradă. Din cauza camioanelor de mare tonaj, asfaltul este deja lăsat pe unele porțiuni din drum.”
Maria Șandru, o femeie pensionară, este şi ea nemulțumită de faptul că apa îi intră în curte, după ce șanțul din fața casei a fost înfundat. ”Ne intră apa în curte, pod nu avem, am pregătit noi materialele, însă cei de la primărie nu au vrut să ne facă, iar șanț de scurgere nu avem. Aici, în fața curții, a fost șanț, dar dacă acum au astupat, toată apa vine în curte. Aici a venit ginerele de la Dorna și mi-a făcut o treaptă, că nu puteam ieși din curte. Uitați ce a adus apa ieri aici, dacă vin copiii nu au cum să intre în ogradă.”
Proiectul inițial nu a fost respectat
După studierea proiectului, Sorin Șandru ne-a declarat: ”Podețele astea betonate au fost făcute preferențial, doar pentru neamurile și votanții primarului, însă lumea nu are curaj să vorbească. Toți vorbesc între ei, dar fără să audă primarul. Aceste probleme au apărut pentru că ei au vrut să construiască un drum agricol lat de 4 metri, prevăzut cu niște refugii în caz că se întâlnesc două mașini. Atunci m-am interesat de proiect și am constatat că drumul era prevăzut să aibă o lățime de 5 metri, că trebuia decopertat, că grosimea asfaltului prevăzut era de 18 cm, iar în teren am constatat că nu are mai mult de 9 cm, aproape nimic nu corespunde cu ce-i prevăzut în proiect. Când i-am spus directorului firmei care face lucrarea despre toate aceste aspecte, primarul mi-a transmis că vreau să-l șantajez. La lungimea de 3.300 metri cât are drumul, un metru dacă îl faci mai îngust, faci o economie de 7 miliarde de lei vechi, bani pe care ni i-au furat. Să vii acum și să completezi rosturile astea cu niște smoală și să spui că treaba a ieșit bine, nu mi se pare corect”.
Sătenii spun că vechile acuzații legate de excavări și depozitarea gunoaielor au rămas de actualitate
Primăria Zamostea și firma Aga Trans SRL Dorohoi au fost amendate de Garda de Mediu Suceava, respectiv Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava după ce, în urma unor acuzaţii aduse de Sorin Șandru, s-a constatat că pe malul râului Siret erau depozitate gunoaie, iar firma de exploatare a balastului a efectuat lucrări de extracţie a agregatelor minerale, la circa doi kilometri în aval de podul aflat în construcţie la Talpa, fără a solicita şi obţine autorizaţie de mediu. Acestea au fost obligate la remedierea deficiențelor găsite în teren, legate de depozitarea gunoaielor, precum și de excavările ilegale în malul râului.
Marcel Matei, unul dintre proprietarii de animale din zonă, ne-a declarat:
”Ăsta de la balastieră a excavat în terenul meu anul trecut. Când am făcut plângere la poliție și mi-au cerut dovada proprietății, primăria le-au dat hârtie precum că eu nu sunt proprietar pe teren. Când i-am spus primarului, el mi-a răspuns că a fost o greșeală. Ce greșeală poate fi asta să eliberezi o adeverință oficială care cuprinde informații false? În fiecare toamnă, cei de la balastieră așteaptă momentul ca eu să plec cu oile acasă și ei să se apuce să facă săpături în terenul meu. Aici unde au venit cei de la Mediu și Apele Române în control săptămâna trecută, în toamnă era iarbă și pășteau oile, iar când am venit în primăvară era săpat tot, au rupt și malul și au dat drumul la apă să intre unde au săpat, pentru ca atunci când vine apa mare să le aducă piatră din nou. Balastiera asta e o fabrică de făcut bani, unde vor, acolo sapă. De nenumărate ori i-am spus primarului să-l sune pe Radu Agachi, patronul balastierei, să astupe înapoi unde a săpat, însă în zadar. Când mi-au murit înecate 16 oi în gropile săpate, primarul nu a vrut să vină să vadă paguba. Mi-a spus doar să stau liniștit că se rezolvă, că va veni Agachi să-mi plătească paguba, însă în ultimul timp acesta nu mai răspunde nici la telefon. Lucrurile nu rămân însă așa, îi voi da în judecată pentru că am martori care au văzut cum s-a întâmplat totul. Acum ți-e frică să stai pe mal, nu știu cine i-a dat lui voie să sape unde vrea, să lase totul neastupat, un pericol pentru oameni și animale.” Pământuri care au aparținut cândva CAP-ului, de pe care s-au făcut mii de tone de lapte în regimul trecut, sunt astăzi denumite neproductive, pentru a putea da acces unora să sape la voia întâmplării și să alimenteze cu materie primă aceste balastiere, adevărate fabrici de bani pentru toți cei implicați, inclusiv în controlul activității acestora.
Primarul se apără și spune că nu are nici o implicare în aceste nereguli
Vasile Haliuc, primarul comunei Zamostea, spune că este victima unor reclamații nefondate făcute de cei din familia Șandru: ”Acest Sorin Șandru mă reclamă de un an de zile la poliție, DNA, însă eu nu am ajuns să le plătesc lor taxă de protecție. Se folosește de faptul că are un frate consilier local și abuzează de lucrul ăsta. În urma reclamațiilor lor, anul trecut a fost Curtea de Conturi în control o perioadă de o lună și jumătate. Dacă am făcut grupuri sanitare la școală am fost reclamat de Șandru, dacă am dus apă cu pompierii la oameni în 2015, când era secetă, am fost reclamat de Șandru, am început să construiesc 3 kilometri de drum la Nicani, sunt reclamat în permanență de același om. La magazinul fratelui său se aude că sunt arestat din două în două săptămâni. Acum eu nu pot să întrețin financiar familia fraților Șandru. Toate au o limită. După verificările făcute de Curtea de Conturi anul trecut nu au fost găsite nereguli. Gunoiul găsit pe malul apei a fost dus de cetățeni. Cei de la Mediu au mers în control pe malul apei și au văzut cum duc oamenii cu căruțele gunoaiele acolo. În trei zile am adunat gunoaiele și am igienizat zona.”
Cei care au făcut reclamațiile spun însă că vor face în continuare plângeri inclusiv penale, pentru ca cei vinovați să plătească pentru faptele lor.
