Bundiţe cu blană de dihor, „bătute” cu mii de mărgele colorate, care se vând cu peste 1.000 de euro, bundiţe cu prim negru de miel şi broderie, bundiţe cu decor geometric, cu bordură de mătase şi mărgele, toate sunt realizate de meşterul cojocar Dorin Paicu din Drăgoieşti, ajutat de membri ai familiei. Bărbatul provine dintr-o familie de cojocari sau, mai bine spus, s-a născut între piei şi cojoace, pentru că şi bunicii şi părinţii săi asta au făcut toată viaţa. Bărbatul participă la toate târgurile de meşteri populari la care este invitat, mai ales la cele organizate în municipiul Suceava, unde expune cu mândrie bundiţele care-i poartă semnătura.
· Muncă migăloasă
Meşterul cojocar Dorin Paicu ne-a povestit că el confecţionează bundiţe specifice mai multor zone din judeţ. Costumul tradiţional din Fălticeni se remarcă prin bundiţa cu prim negru de miel, cu broderie, în zona Câmpulung Moldovenesc, Păltinoasa, Capu Câmpului se poartă bundiţa cu blană de dihor, cu decor geometric, pentru care sunt folosite mărgelele şi firul de mătase, iar în zona Bosanci, Moara etc. se poartă bundiţa cu „trandafiri coloraţi”. Bundiţa, din ce ne-a spus cojocarul, se remarcă ca etalon în portul popular din Bucovina, din judeţul Suceava, acest obiect vestimentar „bogat decorat” fiind unul costisitor. „Bundiţa cu blană de dihor, la care lucrează mai mulţi oameni, circa jumătate de an, se vinde cu 1.200 de euro şi nu ducem lipsă de cumpărători. Facem din ce în ce mai greu rost de materiale, mai ales blana de dihor. Aceasta se poate folosi doar de la dihorii prinşi în lunile de iarnă (octombrie, noiembrie, decembrie şi ianuarie), pentru că, altfel, nu mai este bun părul. Nu mai găsim nici aţele colorate de pe vremuri, cu acele culori calde, nu stridente. La o bundiţă lucrăm eu, soţia mea, care coase miile de mărgele, cu multă răbdare, dar mai avem şi alţi colaboratori. La puii de pe bundiţă, soţia mea ia fiecare mărgeluţă pe ac și o introduce pe piele. Totul se lucrează manual. Este o muncă care cere multă migală”, ne-a spus meşterul din Drăgoieşti.
Nu se uită la bani când îşi doresc o bundiţă autentică
Dacă vă gândiţi că preţul piperat al unei bundiţe îi sperie pe cumpărători, meşterul ne asigură că nu. „Nu-i sperie pe cei cu bani, care nu se uită la 1.200 de euro dacă vor să aibă o bundiţă de calitate. Vin şi din străinătate, români plecaţi peste hotare care muncesc acolo pe bani mai mulţi şi care vor să aibă un costum popular complet, din care să nu lipsească bundiţa. Unii nu au avut niciodată un costum popular, deşi şi-au dorit, iar acum, când au bani şi îşi permit, îşi fac acest cadou. Diferă de la om la om. Noi lucrăm pe comandă, pentru că durează multe luni de lucru. Celelalte bundiţe, cu prim negru de miel sau cele cu prim brumăriu de miel, sunt mai ieftine”, a mai completat bărbatul.
Are cine să-i ducă faima mai departe
Cojocăritul nu este o muncă uşoară, dar dacă-ţi intră în sânge, dacă te-ai deprins a face asta de mic, nu te mai laşi, ne-a spus Dorin Paicu, al cărui tată, în vârstă de 90 de ani, încă îi mai dă sfaturi şi îl îndrumă cum să facă „o bundiţă straşnică”. Frumuseţea costumelor populare îl preocupă pe Dorin Paicu, care se străduieşte să facă lucruri de calitate, de care să fie mulţumit şi clientul, dar să aibă şi el satisfacţia că a făcut un lucru autentic, care îi poartă semnătura. Dorinţa bărbatului este ca şi fiul lui să-i calce pe urme şi să ducă meşteşugul mai departe. L-a învăţat şi pe el cum să confecţioneze bundiţe de miel ornate cu pielicele de dihor şi bundiţe cu bogate elemente etnografice tradiţionale, în culorile alb - negru, cum să pregătească blăniţele de dihor pentru bundiţe, blăniţe pe care le cumpără de la cei care mai prind astfel de animale, „noaptea prin coteţele de găini, când dihorii dau iama printre păsări”. Meşterul cojocar şi-a învăţat băiatul cum se cos manual trandafirii şi alte flori, în culorile negru, maro şi auriu sau, dimpotrivă, în culori vii (roşu, verde, violet etc.), pentru că, spune bărbatul, „un cojocar trebuie să ştie să facă o bundiţă de la cap la coadă”. Dorin Paicu este pasionat de folclor, în general, astfel că a învăţat de mic să cânte şi la trompetă. La Târgul de Sânziene, desfăşurat în municipiul Suceava, în perioada 22 – 25 iunie, meşterul popular a încântat vizitatorii şi cu câte o piesă populară interpretată la trompetă.