Opinci din piele de porc, măşti populare: babe şi moşi, căiuţi, capre, urşi, toate sunt făurite de meşterul popular Dănuţ Stan din satul Zăiceşti, comuna Băluşeni, judeţul Botoşani, care a prins drag de tradiţiile populare, de folclor, de datini şi încearcă să contribuie şi el într-un fel la nemurirea lor. L-am întâlnit pe meşterul popular botoşănean la Târgul de Sânziene de la Suceava, desfăşurat în perioada 22-25 iunie, printre cei 45 de meşteri şi artizani din judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Harghita şi Vâlcea care au expus pe esplanada Casei de Cultură a Sindicatelor Suceava.
„Încerc să nu deviez de la autentic şi să fac kitsch”
Născut în Ibăneşti – Botoşani, dar reprezentând acum zona Zăiceşti, Dănuţ Stan, frumos îmbrăcat în straie populare autentice, ne-a primit cu drag la standul său, unde şi-a etalat munca din ultimii ani. „Pasiunile mele sunt folclorul, datinile şi obiceiurile care se păstrează în comuna Băluşeni, satul Zăiceşti. De aceea, am început să confecţionez măşti, opinci, recuzită pentru obiceiurile populare păstrate în zona noastră”, ne-a spus meşterul.
Pentru exemplificare, Dănuţ Stan ne-a arătat măşti confecţionate din materiale vechi, folosite şi de strămoşi. „Încerc să nu deviez de la autentic şi să nu fac kitsch. Pe vremuri, în anumite zone, oamenii foloseau stuf la confecţionarea măştilor, mai ales cei care stăteau pe lângă apă. Erau mulţi meşteri pe vremuri. Eu încerc să fac măştile din materiale naturale şi poate de aceea sunt unice: începând de la blana de oaie până la cornul de bovină sau dinții de porc. Le lucrez rustic, cu instrumente rudimentare, care, din păcate, nu se prea găsesc, la fel ca şi materialele necesare măştilor. Nu prea sunt pe piaţă”, ne-a povestit Dănuţ Stan.
Mască... după inspiraţie
Măştile pe care le confecţionează exprimă bătrâneţea unui om. De aici vine şi denumirea jocului de măşti „Bătrâneasca”, în care personajele care poartă măştile se plâng într-un fel, se leagănă, regretă că au trecut anii şi că se apropie despărţirea de această lume. „La o mască pot să lucrez mai multe zile: într-o zi pot să fac nasul, în altă zi fac spatele măștii, care se face din blană de oaie mai bătrână, în altă zi fac fața, în altă zi cos căciula, pun dinții, care sunt de porc, pe care îi fierb și îi pun în clor pentru albire. Depinde ce alte treburi mai am de făcut în ziua respectivă, depinde de vreme, dar şi de inspiraţie. Este important cum fac masca, să poată fi purtată de om, să se potrivească pe figură şi omul să nu se sufoce, să fie mulţumit”, a mai spus meşterul popular din Zăiceşti.
Fiecare dintre măștile sale are un cost de minimum 100 de lei şi poate să ajungă la 150 de lei. Nu câștigă tare mult din vânzarea măştilor, dar măcar le face cu plăcere. Mai multe ansambluri din judeţul Botoşani, dar şi din alte judeţe au recuzita făcută de Dănuţ Stan.
Opinci originale
Pe lângă măşti, meşterul botoşănean a expus la Suceava şi opinci din piele de porc. Sunt opinci tradiționale din piele de porc cu care meşterului îi place să se încalțe de fiecare dată cânt participă la un târg al meşterilor populari. Opincile fac parte din costumul său popular. Este mai greu să facă rost de materia primă pentru opinci.
„Mă rog de oameni să le tai eu porcul gratuit, ca să-mi dea pielea de porc. Trebuie să aleg un porc mai bătrân, care să aibă peste un an, pentru că un animal la un an nu poate să aibă pielea atât de groasă. După ce fac rost de pielea de porc, o pun la sare două, trei săptămâni, apoi <o întind la cuie>, după îi tund părul. Nu poţi face opinci dintr-o piele tăiată în acel an. Trebuie să fie foarte bine uscată. Este multă muncă, dar sunt opinci originale. Așa le purtau țăranii pe vremuri. Şi astăzi, în zona Ibănești - Botoșani, sunt bătrâni care mai poartă astfel de opinci. Sunt bune pentru bătături... Este ca şi cum ai face fizioterapie, dacă porți o astfel de încălţăminte”, ne-a povestit meşterul.
Mesaj pentru tineri: „Ar trebui să preţuiască ia românească, s-o sărute, s-o pună sub pernă, să doarmă cu ea sub cap...”
Pe lângă măști şi opinci, Dănuță Stan confecționează şi căprițe, căiuți, urşi. Toate aceste elemente sunt folosite de „banda” din satul lui, un grup de tineri care merg cu uratul din casă în casă, în ajunul Anului Nou. De multe ori, el este cel care-i îmbracă pe tineri în costume tradiționale, îi învață să danseze, să spună strigături, să ducă tradiţiile mai departe.
Meșterul Dănuţ Stan lucrează din pasiune şi şi-ar dori ca şi tinerii să prindă drag de acest meşteşug. Ne-a povestit că nu este zgârcit cu „secretele meseriei” şi i-a învăţat pe mai mulţi tineri să facă măşti, „dar după ce au dat de internet, de tablete, nu vor să mai lucreze. I-a înnebunit internetul”. Cu toate acestea, el are un mesaj pentru tineri: „Ar trebui să preţuiască ia românească, s-o sărute, s-o pună sub pernă, să doarmă cu ea sub cap, atât de mândri ar trebui să fie românii că au ie. Să fie făloşi mai ales când poartă o ie, o bundiţă autentică sau tot costumul popular”.