Expoziţia „Măsuri şi Proporții la Pătrăuți – Aspecte geometrice ale ştiinței şi artei construcției în Moldova Sfântului Ștefan cel Mare”, la Muzeul de Istorie

În perioada 27 iunie – 2 iulie 2017, în cadrul Proiectului cultural „Programul Ștefanian 2017”, Muzeul Bucovinei organizează expoziția „Măsuri şi Proporții la Pătrăuți – Aspecte geometrice ale ştiinței şi artei construcției în Moldova Sfântului Ștefan cel Mare” de Tudor Cătălin Urcan. Vernisajul şi dezbaterile vor avea lor marţi, 27 iunie, la ora 14.30, la Muzeul de Istorie din municipiul Suceava. Preotul Gabriel Herea, de la Biserica UNESCO din Pătrăuţi, susţine că „Cercetarea, ale cărei concluzii preliminare sunt expuse, face un pas important în înţelegerea arhitecturii moldoveneşti. Poate pentru prima dată, teoria care spune că bisericile au fost construite de meşteri locali care şi-au transferat în piatră cunoştinţele ce le foloseau la construcţiile de lemn primeşte o replică ştiinţifică de o rigurozitate matematică”. Tudor Urcan, a completat preotul Gabriel Herea, reuşeşte să demonstreze faptul că între elementele constructive ale bisericii există relaţii geometrice ordonatoare. Practic, nimic nu este construit „la voia întâmplării”, ci toate se încadrează genetic într-un discurs geometric armonic. Pe planşele expuse pot fi urmărite secţiuni ce au ca obiect planul bisericii. Acestea sunt extrase dintr-o cercetare amplă a întregului edificiu. Atunci când lucrarea va fi finalizată se va transforma într-o carte ce va apărea la editura Karl A. Romstorfer, a Muzeului Bucovinei. Metoda de construcţie „ad quadratum”, prezenţa implicită a „secţiunii de argint” şi incidentală a „secţiunii de aur” plasează arhitectura moldovenească de la Pătrăuţi în familia arhitecturii mediteraneene antice, alături de arhitectura egipteană, greacă, romană şi gotică. Forma deosebită ce o are biserica moldovenească arată că aplicarea principiilor constructive antice a fost supusă unei dezbateri critice născute din necesităţile de utilitate practică a unei biserici ortodoxe şi din intenţiile de implementare simbolică ale exponenţilor culturali din Moldova celei de a doua jumătăţi a secolului al XV-lea. Prin urmare, „cercetarea domnului Tudor Urcan are o valoare monografică atât pentru spaţiul est carpatic, cât şi pentru întreaga arhitectură antică mediteraneană”, a completat preotul Herea.