Concursul de sărituri peste obstacole dotat cu „Cupa Bucovinei şi Cupa FER”, un concurs de nota 10

Federaţia Ecvestră Română (FER), RNP-Romsilva-Direcţia de Creştere, Exploatare şi Ameliorare a Cabalinelor şi Asociaţia Club Sportiv Ecvestru Rădăuţi a organizat, în perioada 22-25 iunie, la Herghelia Rădăuţi, concursul de sărituri peste obstacole dotat cu „Cupa Bucovinei şi Cupa FER”. La competiţia care s-a desfăşurat pe hipodromul rădăuţean au participat aproape o sută de cai, circa 60 de sportivi, printre care şi actualul campion balcanic, Ionel Bucur. Competiţia s-a desfăşurat pe mai multe niveluri - copii, juniori, tineret, seniori, iar la cai - tineret şi echipe. Participanţii au fost de la circa 30 de cluburi din ţară, printre care Clubul Sportiv Ecvestru Rădăuţi, club organizator, CSM Sibiu, Steaua Bucureşti, şi Clubul „Felix Ţopescu” Bucureşti. Pe parcursul celor patru zile de desfăşurare, în tribunele de pe hipodromul rădăuţean au fost câteva mii de spectatori din municipiul şi zona Rădăuţi, dar şi din ţară, spectatori care au admirat măiestria sportivilor şi frumuseţea cailor participanţi la competiţie.

Municipiul Rădăuţi are reprezentanţi, la categoria copii şi juniori, în nucleul de bază care formează lotul României

Octavian Ilisoi, preşedintele de concurs şi preşedintele Clubului Ecvestru Rădăuţi, a declarat că: „A fost un eveniment frumos şi un efort meritat, în condiţiile în care a fost una dintre cele trei finale ale campionatului naţional de sărituri peste obstacole. Trebuiau să ajungă la Rădăuţi circa 150 de cai, însă o parte au participat la nişte competiţii internaţionale şi din acest motiv au ajuns numai aproape o sută de cai. Aş spune că la Rădăuţi a fost un concurs de calitate şi bine-venit ca eveniment ecvestru pentru municipiul Rădăuţi, şi poate că acesta a fost cel mai important eveniment sportiv din acest an, din judeţul Suceava.” Pentru că Federaţia Ecvestră Română a fost co-organizator, în staff-ul acţiunii l-am regăsit pe preşedintele Federaţiei Ecvestre Române, Vlad Bontea, care a afirmat: „Îmi place ţinutul Bucovinei, îmi plac oamenii de aici. Povestea organizării acestei competiţii a început încă de anul trecut şi am avut încredere că cei de la Rădăuţi se vor descurca onorabil, aşa cum s-a şi demonstrat. Federaţia Ecvestră Română doreşte relansarea acestui sport nu numai în zona Bucureşti sau în oraşele mari, de aceea spun că e foarte bine ca şi la Rădăuţi să existe mai multe concursuri, pentru că doar aşa putem să ne dezvoltăm şi în acelaşi timp să avem o arie de selecţie mult mai mare.”

„Salut Rădăuţi, salut Suceava, salut Bucovina! În primul rând aş începe cu laude pentru organizatori, pentru efortul superb pe care l-au făcut. Trebuie să menţionez că Rădăuţiul are reprezentanţi, la categoria copii şi juniori, în nucleul de bază care formează lotul României. Am descoperit acest lucru în urmă cu câteva luni, de când colaborez cu echipa clubului sportiv hipic din Rădăuţi. Chiar dacă vremea nu a ţinut tot timpul cu noi, apreciez că au fost mulţi iubitori ai acestui sport în tribune, mai ales că sprijinul venit din partea publicului spectator înseamnă extrem de mult pentru un sportiv, şi mai ales pentru un sportiv din sportul ecvestru unde cele două fiinţe, om şi cal, trebuie să facă un tot comun”, a declarat Viorel Bubău, maestru emerit al sportului, antrenor al lotului olimpic de concurs complet al României şi sportivul care a reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Atena în 2004.

Organizatorii, în special Federaţia Ecvestră Română şi Clubul Ecvestru din Rădăuţi, merită felicitări

Trebuie apreciat că deşi vremea nu a ţinut pe parcursul celor patru zile cu organizatorii, tribunele au fost în fiecare zi aproape pline, ceea ce înseamnă că întrecerea de la Rădăuţi a fost bine primită de localnici. La finele săptămânii, în tribuna hipodromului rădăuţean am întâlnit-o pe Silvia Boliacu, subprefectul judeţului Suceava, care a declarat că „este un eveniment deosebit de important pentru judeţul nostru, şi nu cred că a existat altul de această amploare în ultima perioadă. De aceea organizatorii, în special Federaţia Ecvestră Română şi Clubul Ecvestru din Rădăuţi, merită felicitările şi aprecierile noastre. Sperăm că vom mai găzdui în Bucovina asemenea evenimente.”

Pentru că la ora realizării acestui material, ieri după-amiază, competiţia încă era în desfăşurare, în ediţia de mâine vom reveni cu clasamentele finale.

Istoria hergheliei

Undeva, aproape de centrul municipiului Rădăuţi există o stradă care se numeşte strada Manejului. Puţini dintre localnici, de fapt cei mai vârstnici, îşi aduc aminte că acolo a existat pe vremuri un manej care aparţinea Hergheliei din localitate. Dacă bazele crescătoriei din aşezare au fost puse de austrieci prin anii 1800, nu trebuie să uităm că un cal de la Rădăuţi a adus o medalie olimpică României la Olimpiada de la Moscova în 1980. „Calea ferată ce face legătura Dorneşti - Rădăuţi - Seletin a fost construită în anul 1889, pentru a face mai uşor accesul la Herghelia din Rădăuţi”. Aşa s-a scris în cronicile din acea vreme. În anul 1792, statul austriac a întemeiat herghelia din Rădăuţi, sub numele de „Landesgestuetts und Remontierungs departement in der Bukowina zu Radautz”. Conform arhivelor, la vremea respectivă, herghelia dispunea de 1.400 de cai care erau ţinuţi într-o stare semi-sălbatică, pentru a costa cât mai puţin întreţinerea lor. Însă din anul 1818, începe reorganizarea crescătoriei, întreţinerea cailor făcându-se după principii zootehnice valabile şi în zilele noastre. Cu această ocazie, se introduc registre genealogice, ţinându-se cont de calităţile fiecărui animal în parte. Primii armăsari care au pus bazele hergheliei locale şi care au fost înscrişi în registrele genealogice au fost cinci armăsari arabi, doi turceşti, un Carster, un Transilvanian şi un Barbarino, adus de la moşia contelui Bethlen din Ungaria. În anul 1826, este adus primul armăsar Ghidran la Rădăuţi. După Primul Război Mondial, în 1919, statul austriac, după ce şi-a rezervat o parte din cel mai valoros material de prăsilă ce aparţinuse hergheliei din Rădăuţi, a organizat o licitaţie la care au participat reprezentanţi ai Poloniei, Cehiei, Iugoslaviei şi Italiei. România este înştiinţată mai târziu şi achiziţionează material de calitate inferioară, comparativ cu cel oferit celorlalţi participanţi. Cu acest material se creează, în anul 1920, Herghelia şi depozitul de armăsari de la Rădăuţi. Atunci efectivele erau de 62 de armăsari, 42 de iepe-mame şi 58 de capete de tineret, se mai arată în arhivele Hergheliei rădăuţene. Odată cu trecerea timpului, herghelia locală se dezvoltă figurând printre centrele de valoare din ţară: Sîmbăta, Mangalia sau Cislău. La vremea de atunci, statul se ocupa de finanţarea activităţii de aici, iar după probele de clasare, efectivele destinate vânzării erau preluate rapid de către reprezentanţii cluburilor de profil din ţară, în condiţiile în care, la Rădăuţi, erau aproximativ 400 de capete. În anii 1988-1989, herghelia a fost populată cu cal arab, iar în perioada următoare creşterea s-a axat pe două rase: SHAGYA-ARABER şi GHIDRAN.