Toate primăriile din judeţul Suceava au fost atenţionate de Direcţia de Sănătate Publică să ia măsuri de combatere a ţânţarilor, în special în zonele cunoscute a fi locuri de înmulţire a ţânţarilor, cum ar fi parcurile, zona lacurilor, cimitire, depozite de anvelope, parcări pentru tiruri, cât şi în jurul spitalelor de boli infecţioase unde pot fi internate cazuri de boli transmise prin vectori etc.
Directorul DSP, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, că instituţia a solicitat primăriilor actualizarea aşa-numitelor ”planuri locale de combatere a vectorilor”, până în data de 15 iulie a.c..
Această actualizare se face cu respectarea instrucţiunilor transmise de Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP), care recomandă ca la acţiunile de combatere a ţânţarilor să se utilizeze substanţe chimice active pentru specia de ţânţar responsabilă de transmiterea unor viruşi care provoacă boli grave, cum ar fi unele meningite. Este vorba despre ţânţarii din specia Aedes albopictus (ţânţarul tigru asiatic), care este vector inclusiv pentru virusul West Nile.
“Anul trecut nu am avut cazuri de meningită cu virus West Nile în judeţul Suceava, dar aceste măsuri de combatere a ţânţarilor trebuie luate de autorităţile locale, întrucât previn riscul apariţiei unor astfel de cazuri de îmbolnăvire”, a precizat dr. Zorescu.
Țânţarul din specia Aedes albopictus a fost detectat în România în anul 2012, în Bucureşti, şi de atunci a fost identificat în fiecare vară. Potrivit site-ului Institutului Cantacuzino, acest ţânţar este adaptat mediului urban, înţeapă de regulă afară, în timpul zilei, la umbră, şi nu intră în locuinţe decât arareori. Zboară în general jos şi ”atacă” la nivelul picioarelor, iar înţepătura este foarte pruriginoasă (”mâncărime” intensă).