Fântânile publice şi izvoarele de la care oamenii consumă apa pentru băut, aflate în administrarea a 33 de primării de pe raza judeţului Suceava, au fost controlate de inspectorii sanitari, iar rezultatele probelor arată că în marea majoritate dintre acestea apa este neconformă. Este vorba despre fântâni aflate în curtea şcolilor, cele mai multe, şi despre izvoare aflate în administrarea primăriilor. Din păcate, din lipsă de fonduri, doar o treime dintre primăriile din judeţ au încheiat contracte cu DSP pentru controlul calităţii apei de băut din fântânile publice.
Directorul adjunct al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, dr. Cătălina Zorescu, a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că au fost recoltate 292 de probe, dintre care 156 au fost găsite necorespunzătoare din punct de vedere chimic sau/şi microbiologic.
”Cu Primăria Vatra Dornei, care are multe izvoare şi are şi statut de staţiune, am avut o colaborare deosebită, a înţeles necesitatea acestor analize”, a declarat dr. Zorescu. Ea a menţionat că la Vatra Dornei, din cele 60 de probe recoltate doar de la izvoare, o treime au fost necorespunzătoare.
Din punct de vedere chimic, cea mai mare problemă o reprezintă încărcătura de nitraţi peste limita maximă admisă şi în această situaţie se află probele de apă din toate fântânile publice şi izvoare, cu excepţia celor din zona de munte.
Din punct de vedere microbiologic, 81% dintre probele investigate au fost găsite neconforme. ”Practic, nu este nici o localitate în care probele să fie 100% corespunzătoare”, a spus dr. Zorescu.
Fântânile cu apă neconformă trebuie să aibă plăcuţe de avertizare
După ce primăriilor le-au fost comunicate rezultatele probelor, acestea sunt obligate să informeze populaţia, prin afişare, despre calitatea necorespunzătoare a apei din izvor sau din fântână. Dacă în cazul fântânilor problema este remediabilă, administraţiile locale putând să ia măsuri de curăţare şi dezinfecţie şi, după recontrol, apa să poată fi consumată, dacă probele ies conforme, în cazul izvoarelor, lucrurile sunt mai complicate. Metodologia de depistare a locului şi tipului de contaminare şi procedura de decontaminare sunt dificile, laborioase şi costisitoare pentru bugetul unei primării.
Întrebată în legătură cu riscul reprezentat de neconformitatea apei din izvoare şi din fântânile publice, din punct de vedere microbiologic, dr. Zorescu a subliniat că, în timp, se dezvoltă o aşa-numită ”imunitate intestinală” pentru cei care folosesc tot timpul această apă. Probleme pot să apară la cei care o consumă pentru prima dată. Altfel spus, riscul nu este pentru localnici, ci pentru vizitatori sau turişti.
DSP efectuează astfel de verificări pe bază de contract cu primăriile sau cu proprietarul/ administratorul fântânii sau izvorului. O primărie are pe raza administrativă între 3 şi 20 de fântâni publice, iar costul testării unei probe este între 75 şi 110 lei/probă. Potrivit directorului adjunct al DSP, în funcţie de numărul fântânilor şi al izvoarelor pe care le are în administrare, o primărie plăteşte între 600 şi 6.000 de lei pentru determinarea calităţii apei. Dr. Zorescu a subliniat utilitatea acestor controale deoarece, conform datelor furnizate de ACET, doar 209.101 (31%) dintre locuitorii judeţului Suceava folosesc apă furnizată în sistem centralizat şi tratată prin cele 40 de staţii de tratare a apei. Șapte dintre aceste 40 de staţii nu sunt autorizate sanitar, dar sunt supravegheate în permanenţă de DSP.
Mai menţionăm că în municipiul Suceava, primăria nu are în administrare nici o fântână publică sau izvor. Cişmelele municipalităţii sunt alimentate cu apă din reţeaua centralizată.