Asociaţia „Strada Mare Fălticeni” doreşte realizarea unui ansamblu care să cuprindă zeci de busturi ale unor personalităţi locale

În perioada anilor 1900-1910, elementul central al municipiului Fălticeni era Strada Mare, cea mai lungă, largă şi frumoasă stradă din oraş, cu trotuare pavate cu piatră, cu tei ornamentali, un loc de promenadă şi un loc unde puteau fi admirate cele mai frumoase trăsuri din zonă. Aici se aflau două repere importante: Primăria şi Biserica “Adormirii Maicii Domnului”, singurele care au rămas până în ziua de astăzi, o tipografie, casa prozatorului, folcloristului şi etnografului Artur Gorovei, unul dintre cele mai selecte restaurante şi locuinţele elitei oraşului: medici, ofiţeri, avocaţi, oameni de cultură. Casele erau în stil evreiesc, dar existau locuinţe şi cu influenţe austriece sau germane. Până în anii ’70, pe lângă prăvăliile înguste, înşirate până la Regiment, au existat şi magazine mari pentru acele vremuri: Gostat, Prichindel, Geamuri, Rame, Oglinzi, Bazar, Magazin Mixt, Curcubeul, Alimentara La Lilici, Magazinul de încălţăminte Irimia, Tutungerie, Frizerie, Restaurantul Stânişoara, Cinematograful Popular, Librăria Poştă, Telefoane, Radioficare etc. Tot în anii ’70, Strada Mare şi-a pierdut denumirea veche de un secol şi farmecul, fiind rebotezată Strada Republicii, dar a rămas până astăzi locul de promenadă din Fălticeni, chiar dacă sunt puţine clădiri prin care se mai respiră trecutul.

Asociaţia „Strada Mare Fălticeni”, constituită din personalităţi ale vieţii culturale din Fălticeni, doreşte să transforme această stradă printr-un proiect care să valorifice statutul de al treilea oraş din România ca număr de personalităţi. Proiectul ansamblului monumental al elitelor realizat de arhitectul Crişan Victor Popescu, artistul plastic Gabrel Baban şi reprezentanţii  Asociaţiei „Strada Mare Fălticeni” are ca obiective realizarea busturilor unor personalităţi locale, care vor fi amplasate pe socluri, precum şi refacerea unor fronturi care au fost demolate în perioada comunistă, prin apariţia blocurilor.

Aleea Pietonală din Fălticeni se va transforma în Ansamblul Elitelor

Ansamblul Elitelor va fi limitat de două elemente, denumite Arcul Recunoştinţei, care expun suita statuilor care urmează să fie vizitate pe o parte şi pe alta. Capacitatea acestui memorial este de a putea să asigure amplasarea a circa 60-70 de busturi, realizate de sculptori, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici. Selecţia personalităţilor va fi făcută de scriitori, artişti şi oameni care cunosc foarte bine cultura locului şi faptele pe care le-au făcut aceşti oameni, personalul muzeelor şi cei care au scris despre aceşti oameni.

Modelul care va fi transmis sculptorilor din toată ţara este bustul Maior Ioan, inclusiv soclul care are o proporţie deosebită, fiind de factură clasică.

Prioritate este realizarea busturilor şi reabilitarea porţiunii din strada Republicii dintre Biserica “Adormirea Maicii Domnului” şi str. Nicu Gane, iar garanţia că acest proiect va deveni realitate este asocierea municipiului Fălticeni cu Asociaţia “Strada Mare Fălticeni” (în luna decembrie 2016), în vederea reabilitării aleii.

Arhitectul Crişan Victor Popescu şi artistul plastic Gabrel Baban, reprezentanţii Asociaţiei „Strada Mare Fălticeni”, au transmis următoarele: “Împreună cu personalităţi ale vieţii culturale din Fălticeni am constituit Asociaţia <Strada Mare> având ca obiective realizarea busturilor unor personalităţi locale, care vor fi amplasate pe socluri, precum şi refacerea unor fronturi care au fost demolate în perioada comunistă, în locul lor apărând blocurile. Prioritatea este realizarea busturilor, precum şi a două semnale care limitează Strada Mare, aşa cum este cunoscută, de la Biserica <Adormirii> până la Judecătorie. Ansamblul Elitelor va fi limitat de două elemente denumite Arcul Recunoştinţei, care vor avea pe avers (faţada de intrare în Memorial) simbolurile domeniilor în care au excelat personalităţile ale căror busturi se regăsesc pe aleea <Memorialul Elitelor> şi stema oraşului Fălticeni şi cea a judeţului Baia, iar pe revers (faţada  de ieşire din ansamblul sculptural) frontispiciul va cuprinde înscrisul <Marea Unire>, <1918 – Centenar – 2018>, încadrat de stema României Mari (1918) şi stema actuală a României.

Cele două coloane care susţin arcul vor cuprinde stemele provinciilor româneşti de la Unirea Mică la Marea Unire – Moldova, Muntenia, Basarabia, Bucovina, Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş.

Modelul preluat şi transmis sculptorilor din toată ţara este bustul lui Maior Ioan, inclusiv soclul de factură clasică”.

“Mi se pare o idee extraordinară pentru municipiu şi sunt dispus să o sprijin din toate punctele de vedere, inclusiv partea cea mai spinoasă, partea financiară. Primăria Fălticeni îşi poate permite să finanţeze, în doi sau trei ani de zile, cu un milion de lei, acest proiect”, a precizat primarul Gheorghe Cătălin Coman.