Zece copii suceveni abandonaţi de cei care le-au dat viaţă, adoptaţi de familii din alte judeţe

Zece copii suceveni abandonaţi de cei care le-au dat viaţă au primit anul trecut şansa de a fi adoptaţi de familii din alte judeţe, oameni care şi-au dorit foarte mult un copil şi pe care l-au găsit la Suceava, pe listele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava. Şi copii din alte judeţe, lăsaţi în grija statului, au ajuns anul trecut în două familii de suceveni. Din ce ne-au spus reprezentanţii DGASPC Suceava, anul trecut au fost deschise proceduri de adopţie pentru 44 de copii, 38 de copii au fost luaţi în încredinţare în vederea adopţiei şi s-au încuviinţat 45 de adopţii. În evidenţele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, la sfârşitul anului trecut, pe lângă cei 45 de copii care au primit încuviinţări pentru adopţii naţionale se adaugă anul acesta încă 14 copii.

Decizia tribunalului

Consilierul juridic Gabriela Prundel, şef Birou adopţii şi postadopţii din cadrul Protecţiei Copilului Suceava, ne-a spus că un copil poate fi adoptat numai după ce instanţa de judecată (Tribunalul Suceava) l-a declarat adoptabil. Ea este de părere că nu orice familie poate să adopte un copil. Este importantă motivaţia care stă la baza unei astfel de decizii.

„Numărul familiilor care îşi doresc să adopte un copil este în creştere de la an la an, acest lucru concretizându-se prin numărul crescut de solicitări şi cursuri organizate la nivelul DGASPC Suceava. Pentru ca o adopţie să fie reuşită, familiile trebuie să conştientizeze şi să-şi asume rolul de părinţi, prin a realiza că fiecare copil este produsul educaţiei şi al mediului în care trăieşte”, a completat Gabriela Prundel.

21 de băieţi şi nouă fete aşteaptă să fie adoptaţi

Există şi copii greu adoptabili, care au însă, şi ei, nevoie de la fel de multă iubire şi de nişte părinţi cărora să le ofere dragoste. Profilul public al copilului greu adoptabil poate fi vizionat pe un site cu fotografii ale tuturor copiilor greu adoptabili din întreaga ţară, pentru care nu s-a găsit o familie până la acest moment, şi tuturor părinţilor adoptivi care sunt atestaţi şi aşteaptă potrivirea cu un copil adoptabil li se recomandă să vizualizeze şi aceste fotografii. „Fiecare copil este o minune, depinde de noi, ca viitori părinţi, cât şi ce ne putem asuma privind creşterea şi educarea lui viitoare”, a explicat Gabriela Prundel.

Printre cei 30 de copii greu adoptabili din judeţ, 21 de băieţi, cu vârste cuprinse între 3 şi 13 ani, şi nouă fete, cu vârste cuprinse între 4 şi 13 ani, care aşteaptă să fie adoptaţi se numără patru grupe de fraţi. Cei mai mulţi copii adoptabili au vârste cuprinse între 4 şi 13 ani, din care nouă copii sunt cu handicap, trei fete şi şase băieţi, un copil are sub 3 ani, opt copii au vârste cuprinse între 4 şi 7 ani, 21 de copii au între 8 şi 13 ani. Aceşti copii nu au fost încă adoptaţi din diverse motive: sunt prea mari, au peste 10 ani, sunt grupe de fraţi şi nu vor să fie separaţi sau au probleme serioase de sănătate. Familiile care vor să adopte preferă, în principal, copii cu vârste cuprinse între 0 şi 6 ani, clinic sănătoşi (fără dizabilităţi), mulţi optând pentru „indiferent de sex”.

Consiliere şi evaluare

Directorul executiv al DGASPC Suceava, Georgeta-Nadia Creţuleac, a explicat că de-a lungul anilor au fost adoptaţi şi copii de etnie romă, ceea ce înseamnă că nu etnia este impedimentul cel mai mare în a găsi o familie pentru un copil. Pentru a ajunge părinţi adoptatori, familiile care vor să adopte un copil întocmesc un dosar, urmează nişte cursuri, sunt consiliate, participă la şedinţele de evaluare şi abia după ce întrunesc toate condiţiile legale primesc atestatul de părinţi adoptatori.

Specialiştii din cadrul Biroului de adopţii sunt obligaţi să consilieze şi să evalueze familiile din punct de vedere social şi psihologic. Raportul final cuprinde informaţii socio-psiho-medicale rezultate în urma şedinţelor de evaluare şi a vizitei la domiciliu, care conduc la eliberarea atestatului de familie aptă să adopte un copil. Prioritate la adopţie au membrii familiei lărgite a minorului, apoi asistenţii maternali în grija cărora minorii au fost ani de zile şi apoi alte familii atestate. Înainte ca un copil să devină adoptabil, managerii de caz trebuie să caute rudele copilului până la gradul IV, pentru că mai întâi trebuie făcute toate demersurile de reintegrare a copilului în familie. Demersul de contactare a rudelor începe de la data emiterii hotărârii/sentinţei de plasament la asistent maternal profesionist. Rudele sunt identificate cu ajutorul Ministerului Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date. Misiunea Biroului de adopţii şi postadopţii este de a furniza servicii cuplurilor care doresc să adopte şi copiilor care urmează să fie adoptaţi- Planul Individualizat de Protecţie (PIP), precum şi servicii de consiliere pre şi postadopţie familiei biologice, adoptive şi, nu în ultimul rând, copiilor adoptabili.

În 20 de ani, 1.221 de copii abandonaţi şi-au găsit o familie

Biroul adopţii funcţionează în structura DGASPC Suceava din anul 1997 şi are în componenţa lui specialişti care oferă servicii de consiliere familiilor care doresc să adopte cu privire la procedura adopţiei, formarea acestora ca părinţi adoptivi în cadrul cursurilor de pregătire, consiliere pre adopţie şi postadopţie, suport psihologic, terapeutic, educaţional, consiliere în vederea acceptării şi înţelegerii adopţiei etc. „Este important de menţionat faptul că un copil pentru a deveni adoptabil trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii (cu excepţia celor care sunt adoptaţi de soţ/soţie): să aibă o măsură de protecţie în cadrul sistemului de protecţie al DGASPC sau sentinţa Tribunalului Suceava, părinţii să nu dorească să se ocupe de creşterea şi îngrijirea acestuia şi nici rudele până la gradul IV, deşi au fost consiliaţi şi li s-au comunicat efectele adopţiei şi faptul că nu vor mai putea avea nici o legătură cu copilul”, a completat Gabriela Prundel.

Nu pot fi adoptaţi copii direct din maternitate sau spital, copii din comunitate sau să se solicite plasamentul unui copil în vederea adopţiei ulterioare, acest lucru fiind considerat o încălcare a  prevederilor legale. Din anul 1997, de la înfiinţarea DGASPC Suceava, s-a reuşit găsirea unor familii adoptive pentru 1.221 de copii abandonaţi.