Deputatul Mihalescul, interesat de situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate

Deputatul PNL de Suceava Dumitru Mihalescul este interesat de situaţia copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate. În acest sens parlamentarul liberal i-a interpelat pe ministrul Muncii şi Justiţiei Sociale şi pe cel al Educaţiei Naţionale, Lia Olguţa Vasilescu, respectiv Pavel Năstase, de la care vrea să afle câte acţiuni de monitorizare a copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă afară au întreprins anul trecut direcţiile judeţene pentru protecţia copilului şi ce acţiuni au efectuat inspectoratele şcolare judeţene în vederea sprijinirii acestor copii pentru a frecventa constant şi fără întreruperi cursurile şcolare. Totodată, Mihalescul vrea să ştie care sunt estimările instituţiilor din subordinea celor două ministere cu privire la numărul de copii care se află în situaţii de risc şi care nu figurează în evidenţele oficiale şi nu sunt monitorizaţi. Deputatul liberal a arătat că potrivit datelor statistice existente, peste 100.000 de copii au cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. Mai mult, pentru aproximativ 20.000 de copii, ambii părinţi sunt plecaţi din ţară perioade mai scurte sau mai lungi de timp.

„Începând cu anul 2009, legislaţia cu privire la ocrotirea drepturilor copiilor aflaţi în risc social sau care se află în situaţia absenţei unuia dintre părinţi sau chiar a ambilor părinţi a evoluat favorabil, autorităţile publice abilitate cu protecţia drepturilor copilului au căpătat competenţe suplimentare. Mai mult, semnalarea oricărui copil aflat în situaţie de risc social sau a oricărui părinte care părăseşte ţara pentru o perioadă îndelungată a devenit o obligaţie, atât a părinţilor, cât şi a autorităţilor care ar trebui să monitorizeze evoluţia acestor copii sau care intră în contact direct cu ei. Din păcate, deşi cadrul normativ este adaptat situaţiei actuale şi este destul de adecvat unei monitorizări corecte şi eficiente a situaţiei copiilor sau elevilor, cea mai mare parte a acestora au reale dificultăţi în a se dezvolta corespunzător şi mai ales a frecventa cursurile şcolare. Având în vedere faptul că Legea 257/2013 obligă nu numai reprezentanţii Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului la o responsabilitate superioară faţă de viaţa acestor copii, ci toate instituţiile, inclusiv reprezentanţii unităţilor preşcolare şi şcolare, avem nevoie de unele clarificări ca să avem certitudinea că situaţia este sub control”, a explicat Dumitru Mihalescul.