Dumitru Prunariu, singurul român care a zburat în spaţiu, a conferenţiat luni, la Observatorul Astronomic din Suceava, acesta expunând elevilor şi profesorilor prezenţi o serie de informaţii interesante din domeniu cosmic, precum şi câteva mărturisiri legate de experienţa sa din spaţiu, din urmă cu aproape 36 de ani.
Potrivit acestuia, mesajul pe care doreşte să-l transmită tinerilor este „de stimulare şi promovare a cunoaşterii pentru că doar aceasta ne poate oferi o viziune cuprinzătoare a lumii în care trăim, a ceea ce s-a întâmplat în trecut cu planeta noastră, cum a evoluat, unde ne aflăm în prezent şi ce ne aşteaptă în viitor. Desigur, nu numai cunoaşterea Pământului, ci şi a sistemului solar şi a Universului, în general. Investigăm alte planete, investigăm sateliţi naturali ai planetelor mari, sperăm să găsim urme de viaţă şi în altă parte decât pe Pământ. Suntem convinşi că aceasta există”.
Pornind de la o serie de întrebări care-i preocupă, în special pe cei pasionaţi de investigarea spaţiului cosmic - „Oare noi cum ne-am născut ca specie?”, „Cum s-a dezvoltat viaţa pe pământ?”, „Oare există viaţă în altă parte în univers?” - cosmonautul român a menţionat că „ar fi absurd să credem că viaţă există numai pe Pământ, dar dacă există şi în altă parte ne punem întrebarea unde există şi în ce formă există”.
Dumitru Prunariu a explicat că noutăţile recente din acest domeniu au legătură cu nava spaţială Cassini ale cărei cercetări au confirmat posibilitatea de a exista viaţăpe Enceladus, satelit al lui Saturn. Enceladus deţine indicii care permit dezvoltarea unor forme de viaţă. Aceleaşi informaţii le-a punctat şi în cazul satelitului Titan, al doilea cel mai mare satelit al planetei Saturn, unde a fost descoperită apă, indiciu care arată posibilitatea existenţei unor forme de viaţă.
Perspectivele unui nou zbor în spaţiu din partea României
Cât priveşte poziţionarea României în domeniul cosmologiei, la 36 de ani de la singurul zbor al unui român în spaţiu, Dumitru Prunariu a menţionat că România se poziţionează bine în rândul ţărilor central şi est-europene.
Acesta arătat că din 1990, România s-a angrenat pe un drum nou, care să-i permită să intre într-o altă lume, dezvoltată, a ţărilor performante în domeniul cercetării şi aplicaţiilor cosmice, continuând şi cercetările care au fost efectuate până atunci.
„Din anul 2012, România face parte efectiv din Agenţia Spaţială Europeană, un club select al ţărilor dezvoltate care se ocupă de promovarea activităţilor cosmice şi utilizarea lor pentru cetăţeanul european. Avem programe naţionale de cercetare în domeniu şi de aplicaţii”, a spus cosmonautul.
Referitor la posibilitatea ca România să trimită un al doilea cosmonaut în spaţiu în următorii ani, Prunariu a explicat că problema cu zborurile pilotate este foarte sensibilă nu numai pentru România, ci şi pentru Europa. Europa nu are sisteme de lansare şi de utilizare în spaţiu cosmic a astronauţilor, ci este integrată în unele programe internaţionale.
Acesta a mai menţionat că până nu va exista posibilitatea de a trimite mai mulţi astronauţi, pe an, din Europa, în spaţiu, nu se justifică o nouă selecţie.
„Când se va face o nouă selecţie la nivel european, România va participa cu drepturi depline la acest proces de selecţie”, a subliniat cosmonautul.
Dumitru Prunariu a participat în luna mai, 1981, la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spațial Intercosmos și a petrecut în spațiu 7 zile, 20 de ore și 42 de minute.