Printează articolul
Trimite e-mail
Pagube imense, zeci de familii fără acoperiş deasupra capului, oameni care au văzut moartea cu ochii, blocaţi în locuinţele invadate de fum ori care au privit neputincioşi cum flăcările se extind şi la apartamentele lor, aşa poate fi descris în câteva cuvinte dezastrul din noaptea de miercuri spre joi, de la Gura Humorului, când un incendiu devastator a distrus un întreg complex de locuinţe de la mansarda a patru tronsoane de bloc.
18 apartamente au fost distruse, şi în total 68 au fost afectate, arată primele estimări făcute ieri.
Este cel mai mare dezastru de acest gen petrecut în Suceava şi un semnal de alarmă privind felul cum s-au construit mansardele pe structuri din lemn şi ce dezastre se pot produce de la acestea.
Pompierii au intervenit cu 16 autospeciale, din care patru cu autoscări pentru intervenţii la înălţime
Alarma de incendiu s-a dat miercuri, în jurul orei 22.40. Blocul unde a izbucnit focul este cel din spatele Catedralei din Gura Humorului. Sunt practic patru tronsoane de bloc, cu câte două scări fiecare, lipite unele de altele. Pe întregul complex s-au ridicat, în 2008, apartamente la mansardă. Incendiul a ponit de la unul dintre apartamentele de la mansardă, din partea de bloc dinspre calea ferată, au relatat locatarii. Cum construcţiile de la mansardă erau pe structură din lemn, incendiul s-a transformat într-un imens dezastru.
Nu mai puţin de 16 autospeciale ale pompierilor au ajuns rând pe rând la faţa locului. Patru dintre ele cu autoscări pentru a se putea interveni cu pompele de apă de la înălţime, inclusiv una venită de la Botoşani. Hidranţii nu au făcut faţă cantităţii imense de apă de care era nevoie, iar oamenii păgubiţi şi-au vărsat năduful pe pompieri şi pe autorităţile locale. Dacă au dreptate sau nu va rămâne de analizat la „rece”.
Generalul Burlui: Structura din lemn nu avea o minimă protecţie, nu era ignifugată
Generalul de brigadă Ion Burlui, inspectorul-şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Suceava, cel care a coordonat intervenţia, a explicat de ce pagubele nu au putut fi limitate.
„Dacă această structură de locuinţe de la mansardă avea o minimă protecţie, dacă ar fi fost ignifugată, incendiul nu s-ar fi propagat cu asemenea repeziciune. Intervenţia a fost extrem de dificilă deoarece vorbim de o mansardă acoperită cu tablă şi nu a existat posibilitatea de a lucra de deasupra incendiului. Focul s-a manifestat ca într-o cochilie, sub tablă, tot ce am putut face a fost să controlăm incendiul ca să nu coboare pe casa scării”, a declarat Ion Burlui, subliniind că focul s-a manifestat pe imensa suprafaţă de 800 de mp.
Generalul Burlui a mai invocat la capitolul cauze ale dezastrului căile de acces limitate la incendiu şi reţeaua de hidranţi care a fost suprasolicitată şi nu a avut cum face faţă.
Oameni care au ajutat la evacuarea victimelor
Prima prioritate a echipelor de intervenţie a fost de a evacua toate persoanele din apartamente, inclusiv pe cele din locuinţele de la primele patru etaje, şi de a se asigura apoi că nu a rămas nimeni în interior. Printre cei care se aflau în case erau şi bătrâni neputincioşi.
Doi tineri care se aflau în parcul din apropierea blocurilor merită evidenţiaţi pentru că au ajutat la evacuarea oamenilor alături de pompieri.
„Eram în parc şi am văzut că a început incendiul. Nu ne-am panicat, am intrat în case şi am ajutat forţele de ordine la scoaterea oamenilor. Erau oameni bătrâni, unul era la pat, a fost foarte greu, dar am reuşit”, au relatat cei doi tineri.
Cinci oameni, printre care şi un copil de 4 ani, au avut nevoie de îngrijiri medicale, suferind intoxicaţii cu fum sau atacuri de panică.
Apartamente inundate inclusiv la parter
Ultimele focare ale incendiului au fost lichidate ieri dimineaţă. Practic, blocurile lipite unul de altul au rămas fără mansarde, apartamentele de sub acoperiş fiind distruse în totalitate.
Avariate foarte grav sunt şi apartamentele de la etajul IV, planşeele fiind distruse, iar camerele inundate masiv. Este greu de spus ce se va putea salva din aceste apartamente, iar cel puţin pe termen scurt ele nu mai pot fi locuite. Nici la etajele inferioare situaţia nu este mai roz. Bunurile din case au fost udate şi deteriorate de fum, inclusiv la parter.
Primarul Ursaciuc a remarcat solidaritatea şi a subliniat singurul aspect pozitiv: nu au fost victime
Primarul oraşului Gura Humorului, Marius Ursaciuc, făcuse ieri o estimare a dezastrului: „Sunt 68 de locuinţe afectate, din care 18 mansarde afectate definitiv şi restul în proporţie foarte mare. Este foarte multă apă şi la parter, vă daţi seama ce este mai sus. În orice dezastru este şi un lucru bun, iar în cazul nostru ne bucurăm să nu sunt victime omeneşti. Am observat solidaritatea humoreană, poate subestimată, toate firmele din Gura Humorului şi-au arătat disponibilitatea să lucreze sâmbătă şi duminică şi cât e nevoie ca să degajăm zona, pentru a înlătura pericolul. Încercăm să le asigurăm oamenilor posibilitatea să fie cazaţi, să primească mâncare”. Cei mai mulţi oameni s-au mutat deocamdată la rude sau la prieteni.
Însoţiţi de pompieri, locatarii blocurilor au început ieri să-şi scoată bunurile din apartamente. Le-au adunat în saci şi le-au scos afară, pentru a vedea apoi ce şi dacă se mai poate salva ceva.
Şi-a aruncat soţia în apartamentul vecinului, pe geam, apoi a sărit şi el
Dacă locatarii apartamentelor de la primele etaje mai speră că au salvat ceva, pentru cei care aveau locuinţe la mansarde este dezastru.
Pentru unii, putea fi însă mult mai rău.
Marius Repede şi soţia sa au fost la un pas de moarte. La ora incendiului cei doi soţi dormeau, iar când au realizat ce se întâmplă şi au vrut să fugă calea de acces era inundată cu fum. Fereastra unui apartament vecin le-a fost salvarea. Bărbatul a trebuit să rişte şi să facă un salt până la geamul vecinului, aflat la aproximativ 2 metri distanţă.
Marius Repede ne-a relatat clipele de coşmar: „Când am deschis uşa să cobor pe scări m-a bufnit un fum gros, o căldură foarte mare, nu puteam să cobor. Am venit la geamul de la bucătărie, în colţ, unde cu lumina de la un telefon am început să fac semn, să mă fac văzut. Pompierii nu m-au văzut... noroc că m-a văzut un vecin de la blocul de lângă al nostru, care era jos, a urcat din nou şi a deschis geamul la el. Mi-am aruncat soţia de pe geamul de la mine la el în casă şi după aceea am sărit eu, nu ştiu cum, dar am reuşit...”
Bărbatul abia se mutase în apartament de două săptămâni. Acum a rămas pe drumuri, doar cu hainele de pe el. Singurul document pe care îl avea ieri în mână era certificatul de căsătorie, eliberat de urgenţă de la Primăria Gura Humorului.
Au privit neputincioşi cum focul se extinde şi la apartamentul lor
Sorin Jitariu este locatarul unuia dintre apartamentele de la mansardă din care nu a mai rămas nimic. Apartamentul său se afla în partea opusă locului de unde a izbucnit focul. Bărbatul a ieşit din casă cu soţia şi cei doi copii minori şi a privit neputincios cum focul se extinde şi spre apartamentul său. În jurul orei 3.00 din noapte, apartamentul familiei Jitariu era în flăcări.
„Ne-am trezit cu bătăi puternice în uşă, nu am înţeles cât e de grav până ce nu am ajuns jos. Am luat hainele de pe noi, atât, totul a rămas sus. În partea cealaltă deja ardea, pe urmă s-a extins şi la noi”, a declarat ieri bărbatul.
Sorin Jitariu avea apartamentul asigurat, însă asta pentru că era cumpărat prin credit ipotecar.
Locatarii cred că a fost vorba de un scurtcircuit
La nivel oficial, cauza incendiului este încă în fază de anchetă. Având în vedere că ieri încă s-a lucrat intens la îndepărtarea elementelor de construcţie care prezentau pericol, nu s-a putut face încă o anchetă complexă, a criminaliştilor poliţiei şi a specialiştilor de la ISU.
Localnicii şi oamenii care stau în bloc cred că nu putea fi vorba de altceva decât de un scurtcircuit. Un scurtcircuit care ar fi dus la un incendiu care s-ar fi propagat prin pereţi şi care ar fi fost favorizat de structura mare de lemn. Până la o concluzie oficială acestea sunt deocamdată doar supoziţii.
Mansarda a fost ridicată când nu era necesar aviz ISU
Pe de altă parte, cert este că astfel de mansarde, pe structuri din lemn, pot reprezenta un imens pericol. Cu atât mai mult cu cât până în anul 2014 ele nici nu aveau nevoie de aviz de securitate de la ISU.
Plutonierul adjutant Alin Găleată, purtătorul de cuvânt al pompierilor militari, a explicat: „Mansarda care a fost distrusă de incendiu este construită din anul 2008, dată la care legislaţia în domeniul securităţii la incendiu nu impunea obligativitatea obţinerii autorizaţiei pentru securitatea la incendiu. Abia din anul 2014, odată cu apariţia HG 19, a fost introdusă această obligativitate pentru genul de lucrări la care facem referire, însă legea nu se aplică retroactiv”. Aşadar, vidul legislativ care a persistat până în 2014 a permis ridicarea a numeroase locuinţe la mansardele blocurilor fără a exista norme clare şi obligatorii pe linia securităţii la incendii.
Răspuns de la pompieri: Prima autospecială cu scară mecanică a ajuns de la Suceava în 40 de minute
Referitor la acuzaţiile multor localnici legate de întârzierea cu care ar fi ajuns autospecialele, şi mai ales cele cu scări de intervenţie la înălţime, Alin Găleată a declarat că prima autoplatformă, de la Detaşamentul de Pompieri Suceava, a ajuns la faţa locului la 40 de minute de la anunţarea incendiului.
El a subliniat că şi în condiţiile intervenţiei de pe autoscară, marea problemă a fost structura din lemn a mansardei care a favorizat propagarea, dar mai ales învelitoarea din tablă a acoperişului, care a protejat practic incendiul şi nu le-a permis salvatorilor să acţioneze cu apă direct asupra flăcărilor.
Acesta a mai spus că prioritatea numărul unu a fost evacuarea tuturor persoanelor a căror viaţă a fost pusă în pericol, iar din acest punct de vedere acţiunea a fost un succes. Pompierii susţin că dacă nu s-ar fi intervenit susţinut, şi alte construcţii din apropiere, inclusiv Catedrala, ar fi fost în pericol.
