Documente originale din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, expuse în Sala Tronului din incinta Muzeului de Istorie

În Sala Tronului din incinta Muzeului de Istorie Suceava au fost expuse ieri, 12 aprilie, pentru a marca împlinirea a 560 de ani de la urcarea pe tronul Moldovei a marelui voievod Ștefan cel Mare, şase documente originale (pergamente) emise în timpul domniei marelui voievod. Patru dintre documente au fost emise la Suceava, în anii 1464, 1472, 1473 şi 1487, şi câte unul la Iaşi, în anul 1497, şi Vaslui, în 1502. De asemenea, patru dintre documentele expuse în Sala Tronului au pecetea originală în ceară. Publicul poate admira în vitrinele Muzeului de Istorie un „original, pergament, limba slavonă, pecete domnească atârnată, clasat la categoria Tezaur” cu explicaţia „1497, ianuarie 22, Iaşi - Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruieşte mănăstirii Voroneţ o prisacă la Cârligătura şi o bucată de pământ numită Lazul, în hotarul satului Tomeşti (azi în judeţul Iaşi)”. Un alt document, semnat pe 7 martie, 1502, la Vaslui, arată că „Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, întăreşte lui Luca Arbore, Portar de Suceava, satul Solca, ţinutul Sucevei. Satul a fost cumpărat de Luca Arbore cu 680 de zloţi tătăreşti, primind şi uricul cu pecetea verde dat de domnul Alexandru cel Bun, numit în document bunicul nostru”. Într-o altă vitrină este expus un document din anul 1473 (3 septembrie, Suceava): „Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, dăruieşte mănăstirii Putna morile domneşti proprii din târgul Siret, pe strada Siretului, şi 12 buţi de vin pe an pentru pomenirea sa”. Tot la Suceava, pe 28 aprilie, 1464, Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, „dăruieşte lui Luca, fiul lui Petru Logofăt, jumătate din satul Toporăuţi, ţinutul Cernăuţi, pentru slujbă credincioasă şi îi întăreşte cealaltă jumătate de sat, cumpărată de soţia sa, Marena”, iar pe 25 aprilie, 1472, tot la Suceava, Ştefan cel Mare „dăruieşte mănăstirii Putna satul Ostriţa, ţinutul Cernăuţi, cu loc de moară pe apa Prutului, pentru pomenirea familiei sale şi a strămoşilor”. Pe 13 noiembrie 1487, Ştefan cel Mare „dăruieşte Episcopiei de Rădăuţi trei sălaşe de ţigani pentru pomenirea sa şi a familiei sale”. 

Dezbateri pe tema Festivalului Internațional Ștefanian, ediţia I

Expoziţia a fost vizitată ieri şi de preşedintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, care s-a întâlnit, la Muzeul de Istorie, cu directorul Muzeului Bucovinei, Emil Ursu, cu reprezentanţi pe probleme culturale din județele Botoşani, Neamț şi Vaslui, cu preotul Gabriel Herea, parohul Bisericii „Sfânta Cruce“ din Pătrăuţi, monument UNESCO, cu Ştefan Purici, prorector USV, cu un reprezentant ASCOR Suceava, la o dezbatere pe tema Proiectului „Festivalul Internațional Ștefanian”, care va face parte din Programul „Hai în Bucovina!”. „Socotesc că am făcut prea puţin în memoria marelui Ştefan şi a ceea ce a ctitorit şi realizat în anii lui de domnie. Noi, la Suceava, avem acest privilegiu, ca la Mănăstirea Putna să fie mormântul marelui Ştefan cel Mare şi să avem şi o parte dintre ctitoriile domnitorului. Dar ctitorii ştefaniene sunt în toată Moldova, şi când spun toată Moldova mă refer şi la Moldova din dreapta Prutului şi la cea din stânga Prutului. Intenţia noastră este ca acest program, Festivalul Internațional Ștefanian, să dureze mai bine de o săptămână”, a spus Gheorghe Flutur.

Teatru, filme, pelerinaj

Din programul Festivalului Internațional Ștefanian, prima ediție, care va avea loc anul acesta în perioada 24 iunie – 2 iulie, nu vor lipsi, pe 24 iunie, în Cetatea de Scaun a Sucevei, prezentarea de mesaje din partea ctitoriilor ştefaniene din România, Ucraina şi Republica Moldova, mesaje transmise de reprezentanții clerului şi ai administrației publice. În seara de Sânziene, după prezentarea mesajelor, tot în Cetate, se va juca piesa de teatru "Apus de soare". Se intenţionează organizarea unui pelerinaj, pe jos, pe ruta Suceava – Putna, cu participarea membrilor Asociației Studenților Creştini Ortodocşi Români (ASCOR) - Filiala Suceava, şi cu sprijinul Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuților. Plecarea în pelerinaj va fi pe 29 iunie, din Cetatea de Scaun, apoi se va trece prin Codrii Voievodesei, iar sosirea la Putna va fi pe 2 iulie. Gheorghe Flutur a spus că va pune la dispoziţie şi câteva autocare pentru pelerinii care nu pot să meargă pe jos tot traseul sau vor merge doar o parte din traseu pe jos până la Putna. Pelerinii (grupuri provenind dintr-o anumită comunitate din judeţ, localitate) ar putea să poarte în drumul spre Putna prapori, steaguri cu care să se identifice. Se intenţionează publicarea unor broşuri, dar şi tricouri cu un mesaj specific evenimentului etc.

Programe culturale comune

Pe 2 iulie se intenționează organizarea de evenimente la ctitoriile ştefaniene din județul Suceava, respectiv cele din Pătrăuți, Sf. Ilie, Reuseni, Volovăț, Putna şi Voroneț, dar şi la cele din județele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Bacău. Flutur a adăugat că va solicita şi sprijinul primăriilor din localităţile sucevene unde se vor organiza evenimente culturale care să marcheze memoria voievodului Ştefan cel Mare.Tot pe perioada Festivalului Ștefanian vor avea loc proiecții ale filmelor "Frații Jderi" şi "Ștefan cel Mare", precum şi alte expoziții, care, după cum a spus Gheorghe Flutur, ar fi bine să ajungă şi în celelalte judeţe partenere. Invitaţii din celelalte judeţe au prezentat ieri programele lor, tradiţionale, pe care le organizează în fiecare an pe 2 iulie sau în preajma acestei zile. Anul acesta, au spus ei, sunt interesaţi să conceapă un program comun cu Suceava, în cadrul proiectului „Festivalul Internațional Ștefanian”, din perioada 24 iunie – 2 iulie.