Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldoviţa

La Moldoviţa s-a desfăşurat pe 9 aprilie, în Duminica Floriilor – Intrarea Domnului în Ierusalim, ediţia a XI-a a Festivalului Ouălor Încondeiate. Deşi deschiderea oficială a manifestării era programată pentru ora 13, cu două ore mai devreme sala polivalentă din centrul comunei era plină de zeci de încondeietori din localităţile judeţului, din Botoşani şi din Ucraina, de copii de la şcolile din comună, toţi îmbrăcaţi în port popular, dar şi de numeroşi vizitatori.

Vedetele festivalului au fost ouăle încondeiate, realizate cu mare măiestrie atât de meşterii populari, cât şi de gospodinele din zona Câmpulung Moldovenesc. Pe lângă harul cu care huţulii de aici ştiu să închistreze ouăle, aceşti oameni trebuie apreciaţi şi pentru modul în care pun în valoare comorile din lada bunicilor, pentru a duce mai departe tot ceea ce a fost mai frumos şi mai trainic în sufletul neamului lor, dar şi pentru păstrarea reţetelor culinare tradiţionale. Majoritatea meşterilor încondeietori prezenţi în expoziţie au venit din satele huţule ale Bucovinei: Ulma, Izvoarele Sucevei, Paltinu, Argel, Vatra Moldoviţei, Moldoviţa, locuri în care se păstrează formele arhaice ale acestui meşteşug, un colorit original şi o suită întreagă de motive cu o simbolistică aparte (coarnele berbecului, cărarea rătăcită, poloneza, 40 de clini, frunza de stejar, scara vieţii, crucea pascală, cârligul ciobanului, grebla, frunza de stejar, soarele) ouăle astfel decorate fiind numite şi ouă bătrâneşti.

Adevăratul festival al ouălor încondeiate este în dimineaţa primei zile a sărbătorilor de Paşti

Ca în fiecare an, manifestarea a început cu o rugăciune, preotul protopop Aurel Goraş citind şi o rugăciune de binecuvântare a meşteşugarilor, a artiştilor care încondeiază ouă, dar şi a celor care fac şi celelalte meşteşuguri.

Preotul protopop Aurel Goraş a precizat: „Noţiunea de festival vine de la un cuvânt latinesc care înseamnă ceva care aduce o sărbătoare. Atunci când deschidem zestrea de tradiţii, de istorie, de cultură a unui neam este o sărbătoare pentru noi. Toţi aţi venit aici ca să dovediţi că aţi păstrat aceste datini şi tradiţii.

Sărbătoarea aceasta nu este sărbătoarea propriu-zisă a ouălor încondeiate. În ziua de Florii este o Înainte Prăznuire a Învierii Domnului. Această prezentare de artă de meşteşuguri este şi astăzi o sărbătoare, dar adevărata sărbătoare, adevăratul festival al ouălor încondeiate este în dimineața duminicii Învierii Domnului. Dacă veţi veni la Moldoviţa în jur de ora 7,00 veţi vedea în jurul bisericii peste 1.000 de coşuri foarte frumos orânduite, fiecare coş având câteva ouă încondeiate de cea mai înaltă calitate. Atunci coşarca şi oul se sfinţesc, atunci ne sfinţim şi noi prin mâncarea şi oul încondeiat pe care după sfinţire le ducem la casele noastre. Oul încondeiat sfinţit va trona în casa noastră la loc de cinste”.

Preotul Goraş i-a binecuvântat prin stropirea cu agheasmă pe cei prezenţi, dar şi produsele expuse.

Obiceiurile şi meşteşugurile vechi nu sunt în pericol să se piardă

Festivalul Ouălor Încondeiate de la Moldoviţa a fost organizat de Primăria şi Consiliul Local Moldoviţa, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, prin Centrul Cultural Bucovina şi Muzeul Ouălor Încondeiate „Lucia Condrea”, în cadrul proiectului „Paştele în Bucovina”.

Alături de expozanţi au fost şi directorul Centrului Cultural Bucovina, Sorin Filip, senatorul Daniel Cadariu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Niţă, primarul din Ciocăneşti, Radu Ciocan, fostul lider PMP Suceava Corneliu Popovici.

Manifestarea s-a desfăşurat pe mai multe secţiuni: Ouă încondeiate (copii, adulţi), Artă tradiţională veche, la care participanţii au prezentat obiecte tradiţionale vechi, elemente ale costumului popular huţul, icoane, Gastronomie, secţiune în cadrul căreia au fost pregătite bucate tradiţionale de post şi preparate din peşte, Coşul de Paşte şi Costum popular.

De la primarul din Moldoviţa, Traian Iliesi, am aflat că este destul de greu să aduni la un loc oameni din atâtea sate care să arate că nu şi-au uitat rădăcinile, să demonstreze că obiceiurile şi meşteşugurile vechi nu sunt în pericol să se piardă într-o perioadă atât de zbuciumată şi sunt dornici să arate lumii de unde vin, cine sunt şi ce transmit mai departe tinerei generaţii. Edilul a făcut cunoscut şi faptul că prezenţa la acest festival este mai mare de la an la an, vizitatori din întreaga ţară fiindcurioşi să vadă, să admire, să cumpere ouăle încondeiate de huţuli.

”Este o mare sărbătoare pentru comuna noastră. Mulţumesc tuturor celor prezenţi, pentru că nu este uşor să vii îmbrăcat în costum popular, să încondeiezi ouă, să prezinţi cele mai bune bucate specifice acestei zile, din care să nu lipsească peştele.Important este că de la an la an tineretul iubeşte acest port şi aceste obiceiuri specifice zonei noastre huţule, dar şi din Bucovina. Toţi acţionăm ca o echipă care încearcă să clădească ceva pentru această zonă. Avem convingerea că tânăra generaţie va duce mai departe cu succes aceste tradiţii, ceea ce am construit noi cărămidă cu cărămidă”, a declarat Traian Iliesi.

Ou-i viaţa, înnoirea, e sămânţa, nemurirea

De la profesoara Ilaria Puşcă am aflat că huţulii ţin cu străşnicie la obiceiurile lor, la ţinuta lor. Acest lucru se observă în cromatică, toate cămăşile sunt în culorile roşu şi verde, iar cromatica nu depinde de vârsta celui care o poartă. Dacă la români, odată cu înaintarea în vârstă, culorile de pe ia femeii se apropie spre negru, la huţuli acest lucru nu se întâmplă, până la sfârşitul vieţii femeia poartă cămăşi înflorate frumos.

„Acesta e un obicei, ce se-ntreabă la femei, că-i grea treabă, migăloasă, nici bărbaţii nu se lasă, în satul huţul se-nvaţă, a închistri ouă de raţă. Ou-i viaţa, înnoirea, e sămânţa, nemurirea, şi pe dânsu-s meşterite, semne îndelung gândite: puii toţi de pe altiţă, florile din poieniţă, drumuri, stele, sori şi cuci, brâie, forme, brazi şi cruci. Toţi copiii de aici, au învăţat de la bunici, că-n frumoasa Bucovină, chişiţa-i ca o regină. Nu-i frumoasă, arătoasă, îi ca o cenuşăreasă, dar face din ou minune, ce încântă întreaga lume. Asta-i moştenirea noastră, plugul, chişiţa şi coasa, doina, dorul, stâna, casa”, ne-a descris profesoara Ilaria Puşcă meşteşugul oului închistrit huţul.

Oala de lut şi cuptorul cu lemne, o parte din secretul bucătăriei huţule

La festivalul de la Moldoviţa s-a prezentat şi coşul pascal. Copiii au venit cu coşuri pregătite cu bunătăţi aşa cum vor face şi când vor merge alături de părinţi să le sfinţească la biserică. Coşul împletit din nuiele cu bucate pregătite pentru sfinţire, în dimineaţa primei zile a Învierii Domnului, adăposteşte, sub ştergarul alb, împodobit cu minunate cusături, pască, ouă roşii, ouă tradiţionale cu motive huţule, preparate din carne, cârnaţi, friptură, drob de miel, ceapă verde, sare, piper. În mijlocul coşului este o babă pe care se aşază cel mai frumos ou, care are ca simbol o cruce, ne-a explicat  învăţătoarea Angelica Balabasciuc, unul dintre cadrele didactice care au însoţit copiii de la Liceul Tehnologic “Vasile Cocea” Moldoviţa.

La secţiunea Gastronomie, tinerii din Moldoviţa au fost cei care au atras atenţia cu sărmăluţe de post, păstrăv prăjit, tartine cu pastă de icre, salată de peşte, cozonac de post, pască şi prăjituri de post. Fiind locuitori ai zonei de munte, cu case răsfirate pe munţi, huţulii folosesc încă modul tradiţional de preparare a bucatelor, renunţând în perioada sărbătorilor la facilităţile tehnologice moderne. Aşa cum am aflat de la expozanţii de la secţiunea gastronomică, acesta este unul dintre secretele bucătăriei huţule. Coveţile pentru frământat, lingurile şi alte elemente cu care se învârte în bucate sunt din lemn de tei sau larice, iar vasele în care se coace baba şi se fierb sarmalele sunt din lut. Frământatul aluatului pentru pască, cozonac, pregătirea compoziţiei pentru sarmale şi răsucirea acestora se fac în vecinătatea cuptorului aprins, în care se pun numai lemne drepte, fără noduri.

Săptămâna dintre Florii şi Paşte este menită treburilor gospodăreşti, cu excepţia Joii Mari, considerată Paştele Moşilor, când munca este interzisă până după întoarcerea de la biserică, de la Denii. În această zi se pot vopsi ouăle şi se pot arde resturile vegetale din gospodărie, focul din Joia Mare fiind în mitologia bucovineană cel care îi încălzeşte pe cei adormiţi.

Premii pentru câştigători

Manifestarea de la Moldoviţa s-a încheiat cu spectacolul oferit de copiii de la şcolile din Moldoviţa, Argel, Paltinu, Vatra Moldoviţei, Ciumârna, care, împreună cu profesorii şi învăţătorii care îi îndrumă, au arătat că „frumosul rămâne peren şi ne aparţine”, cum a caracterizat scriitorul bucovinean Casian Balabasciuc evoluţia celor mici.

La toate secţiunile artistice au fost acordate diplome şi premii, două jurii, unul format din specialişti de la Centrul Cultural Bucovina şi prezidat de directorul instituţiei, solistul de muzică populară Sorin Filip, şi unul format din specialişti în etnografie şi folclor, cadre didactice şi scriitorul Casian Balabasciuc, stabilind câştigătorii la secţiunea Gastronomie, respectiv la secţiunile Ouă încondeiate (copii, adulţi), Artă tradiţională veche, Coşul de Paşte şi Costum popular.