Expoziţia „Ia aidoma”, care cuprinde 34 de cămăşi româneşti ce se află păstrate peste graniţe, în marile muzee ale lumii, dar care au fost aduse „acasă” prin replici, a fost vernisată vineri, 7 aprilie, la Muzeul Etnografic Hanul Domnesc. Este singurul fel în care aceste cămăşi pot fi admirate de publicul interesat, deoarece originalele nu se află în expoziţiile permanente, ci sunt păstrate în depozitele acestor muzee. La vernisaj a fost prezent un număr mare de iubitori de artă populară, oameni care au avut posibilitatea să afle mai multe date despre „Ia aidoma” de la Ioana Corduneanu, de profesie arhitect, iniţiatoarea grupului “Semne cusute în acţiune”, grup constituit pe Facebook, în martie 2014.
„Cele 34 de cămăşi au fost lucrate de 30 de autoare. Ne-am învăţat să studiem patrimoniul şi ştim că în zona Bucovinei există valori incontestabile. Nu întâmplător, 19 dintre cămăşile expuse sunt din Bucovina, deci majoritatea. Mare parte din cămăşi sunt înstrăinate cu bună ştiinţă, fiind donate marilor muzee ale lumii, altele însă le-am descoperit în străinătate, la vecinii din Ucraina, în Liov şi în Cernăuţi, unde erau expuse spre vânzare, şi a fost felul nostru de a le aduce acasă, printr-o replică numită <Ia aidoma>. Pur şi simplu ne-am căutat acest patrimoniu răspândit şi am încercat să-l replicăm cu tot respectul”, a spus Ioana Corduneanu.
„Toată energia şi toată motivaţia a venit de la noi”
Gazda evenimentului, Violeta Enea, şef Serviciu Etnografie în cadrul Muzeului Bucovinei, şi-a exprimat bucuria că această expoziţie a poposit la Suceava, „şi unde ar fi mai nimerit să poposească dacă nu la Muzeul Etnografic Hanul Domnesc, astfel să-şi adauge o nouă filă de poveste în periplul lor pe care îl fac în România, fiind aduse de la distanţă, din marile muzee ale lumii”. Violeta Enea a completat că prin această expoziţie „s-a încercat reproducerea tehnicilor tradiţionale, a materialelor care au fost folosite, de la pânza de cămaşă, până la lâniţele, bumbacurile, mătăsurile folosite pentru ornamentarea cămăşilor”.
Ceea ce este inedit la această expoziţie este faptul că toate cămăşile au fost cusute de voluntari, fiind o iniţiativă a grupului “Semne cusute în acţiune”, deschis pe Facebook în martie 2014, iniţiativă care a dat primele roade. „Nu am avut nici un fel de sprijin, nici de la instituţii din ţară, nici din afară. Toată energia şi toată motivaţia au venit de la noi. Ne-am dorit să recuperăm acest patrimoniu şi am reuşit”, a completat Ioana Corduneanu.
O mare provocare a fost reconstituirea modelelor după fotografii, unele dintre ele fiind alb-negru, din anii 1920. Apoi, pentru realizarea cămăşilor, provocarea a fost rezolvarea ecuaţiei ce ţine compoziţia în echilibru: adaptarea modelului în funcţie de pânză şi de fibre, găsirea pasului ideal de cusătură, ritmarea şi încadrarea modelelor astfel încât să rezulte proporţiile corecte. Un alt efort a fost respectarea cromaticii şi a materialelor folosite şi în trecut: arnici, mătase, lâniţă, fir de aur şi argint, panglică fină de cupru suflată cu argint, fluturi de aur. Cămăşile s-au lucrat cu puncte de cusătură vechi, folosite la noi înainte de apariţia cruciuliţelor şi a stilului „artizanat”.
„Ia aidoma” va trece graniţele ţării
Printre vizitatori am întâlnit-o şi pe Liliana Pricop, care ne-a spus că „<Ia aidoma> este o expoziţie extraordinară. Este ceva de vis. Fiecare piesă expusă încântă ochiul, fiecare are ceva deosebit”. Expoziţia îşi doreşte să deschidă un orizont nou în ceea ce priveşte arta ţărănească, demonstrând că, în perioada 2016-2017, broderia este un „hobby” cât se poate de românesc, de firesc şi de urban. Având în vedere că toată acţiunea este susţinută de voluntari, Ioana Corduneanu a mai precizat că este foarte importantă „dorinţa noastră şi susţinerea privată, de ce nu”, completând că ea se bazează pe „susţinerea oamenilor care îşi doresc să demonstreze şi să arate aceste cămăşi în faţa lumii”.
„Noi ne-am propus ca după ce le plimbăm puţin prin România, să le scoatem şi afară din ţară. Încercăm să le ducem în muzeele din oraşele unde am găsit originalele, în Elveţia, la Geneva, în Marea Britanie etc., şi primele care au răspuns la această iniţiativă au fost comunităţile de români plecaţi de nevoie să lucreze şi să trăiască în afara graniţelor”, a mai spus iniţiatoarea grupului “Semne cusute în acţiune”. Expoziţia este deschisă în perioada 7-30 aprilie şi poate fi vizitată de marţi până duminică, între orele 10:00-18:00.