Românii ucişi în masacrul de la Fântâna Albă, comemoraţi la Mănăstirea Putna

Victimele masacrului din data de 1 aprilie 1941, de la Fântâna Albă, când trupele sovietice au tras în plin în localnicii care voiau să treacă din Bucovina de Nord, anexată de ruşi, în România, au fost comemorate, duminică, la troiţa de la intrarea în Mănăstirea Putna. Un sobor de preoţi, în frunte cu stareţul Mănăstirii Putna, Melchisedec Velnic, oficialităţi locale şi judeţene, reprezentanţi ai Asociaţiei Cultul Eroilor, poliţişti, elevi şi localnici au participat la emoţionanta slujbă de pomenire a numeroşilor români, 3.000 după unele estimări, ucişi în acea zi neagră.

Ziua neagră a măcelului din primăvara lui 1941

Pe 28 iunie 1940, ca urmare a unui ultimatum adresat României de către Uniunea Sovietică, administraţia civilă şi militară a ţării noastre a fost obligată să se retragă din Basarabia şi din partea nordică a Bucovinei. Imediat, în haosul creat, sute de familii de români au încercat să treacă în Bucovina ce nu fusese anexată de sovietici, dar s-au lovit de refuzul noii autorităţi de la Moscova, care a dat ordin ca oricine se apropie de graniţa proaspăt trasată să fie executat fără somaţie.

Masacrul de la 1 aprilie 1941 s-a produs pe fondul propagării de către autorităţile sovietice a unor informaţii conform cărora ar fi permisă trecerea graniţei în România. În acea zi, sute de familii de pe Valea Siretului, inclusiv bătrâni, femei şi copii, oameni „înarmaţi” cu steaguri albe, icoane şi cruci, au vrut să treacă graniţa sovieto-română. După o scurtă somaţie, grănicerii sovietici au tras în plin în mulţime. Puţinii martori rămaşi în viaţă au povestit că măcelul a continuat apoi prin pădurea de la Fântâna Albă, mulţi dintre cei care nu au fost ucişi de glonţ fiind tăiaţi cu sabia. Cadavrele au fost apoi aruncate în gropi comune, iar ulterior autorităţile sovietice au minimalizat atât de mult măcelul până la a „admite” că a fost vorba doar de un grup de 20 de persoane care au vrut să treacă fraudulos graniţa.

Coroane de flori şi citirea scrisorii unui supravieţuitor

După slujba de pomenire, la troiţa de la Putna au fost depuse coroane de flori. Printre cei care au depus coroane de flori se numără maistrul militar principal (r) Dumitru Davidel, vicepreşedintele Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria” Suceava, Niculai Barbă, din partea Consiliului Judeţean Suceava, Emil Ursu, directorul Muzeului Bucovinei, Gabriel Cărăbuş, directorul Bibliotecii Bucovinei, şi Gheorghe Coroamă, primarul comunei Putna. La comemorare a participat şi o delegaţie din partea Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră, dar şi elevi de la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus. Aceştia din urmă au citit din scrisoarea unui supravieţuitor al masacrului.

La finalul manifestării, reprezentantul Asociaţiei Cultul Eroilor Suceava le-a distribuit participanţilor şi cel mai nou număr al revistei Plăieşii, în care a fost publicat şi un material despre ce s-a întâmplat la Fântâna Albă în ziua de 1 aprilie 1941.

Sâmbătă, 1 aprilie a.c., a fost organizată o comemorare a victimelor chiar la Fântâna Albă.