Veşti nu prea bune pentru inculpaţii care sunt judecaţi în cel mai răsunător dosar de corupţie din judeţul Suceava din ultimii ani şi în care sunt implicaţi procurorul Dumitru Dîmbu, judecătorul Bogdan Bărbuţă, fostul primar din Rădăuţi Aurel Olărean şi omul de afaceri Constantin Babiuc.
Curtea Constituţională a respins recent toate excepţiile de neconstituţionalitate ridicate în cea mai mare parte chiar de judecătorul de Cameră Preliminară de la Curtea de Apel Cluj, acolo unde se judecă dosarul.
În aceste condiţii, magistratul de caz trebuie să motiveze soluţia dată acum aproape un an, în iunie 2016, când a decis restituirea dosarului la structura centrală DNA, ocazie cu care a desfiinţat o parte din acuzaţiile procurorilor.
Totuşi, e greu de crezut că dosarul va fi restituit la DNA, şi asta pentru că procurorii au posibilitatea să conteste soluţia de la Cluj la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ceea ce s-a şi întâmplat probabil. Acum, trebuie doar ca judecătorul de Cameră Preliminară să motiveze soluţia, iar mai apoi la instanţa supremă se va stabili un termen de judecată unde se va lua decizia finală în ceea ce priveşte restituirea sau nu a dosarului către procurori pentru refacerea urmăririi penale.
Ce probleme a descoperit judecătorul de Cameră Preliminară
Printre altele, judecătorul de drepturi şi libertăţi a decis anularea parţială a ordonanţei de începere a urmăririi penale faţă de toţi inculpaţii şi anularea mai multor ordonanţe de extindere a cercetărilor penale.
Judecătorul a anulat ordonanţele prin care s-a dispus autorizarea de interceptări a înregistrărilor şi a convorbirilor telefonice. De asemenea, au fost anulate autorizaţiile pentru interceptarea şi înregistrarea cu titlu provizoriu pe bandă magnetică efectuate în dosar. Aceste decizii sunt în legătură cu declararea ca neconstituţionale a interceptărilor făcute de SRI.
Mai mult, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis excluderea a numeroase probe. Printre altele este vorba de procese-verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice şi de redare în formă scrisă a conversaţiilor purtate în mod ambiental. Au mai fost anulate şi procese-verbale de aducere la cunoştinţă a învinuirii şi declaraţii date de învinuiţi şi suspecţi.
Instanţa a mai constatat neregularitatea rechizitoriului faţă de o mulţime de fapte imputate inculpaţilor. Mai exact, s-a constatat o descriere deficitară în fapt şi în drept a infracţiunilor. Este vorba de infracţiuni „grele” din dosar, imputate inclusiv judecătorului suspendat Bogdan Bărbuţă şi procurorului suspendat Dumitru Dîmbu. De exemplu, în cazul lui Dîmbu, instanţa a constatat descrierea deficitară în fapt şi în drept a infracţiunilor de complicitate la şantaj, trafic de influenţă, favorizarea făptuitorului (şase infracţiuni), instigare la compromiterea interesului justiţiei, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu, folosirea în orice mod de informaţii care nu sunt destinate publicităţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani sau alte foloase necuvenite, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Un dosar al cărui verdict este foarte departe
Inculpaţii din acest dosar au fost trimişi în judecată pe data de 3 octombrie 2014, fiind acuzaţi de foarte multe fapte asociate celor de corupţie. Principalii inculpaţi din dosar au fost arestaţi preventiv.
Vârful de piramidă al anchetei face referire la afacerile derulate de Constantin Babiuc. Acesta ar fi pus la cale o schemă ilicită de îmbogăţire, iar pentru asta a avut nevoie şi a fost ajutat sau protejat de judecătorul Bogdan Bărbuţă şi procurorul Dumitru Dîmbu.
Potrivit anchetatorilor, în perioada martie-octombrie 2005, judecătorul Bogdan Bărbuţă a pronunţat 69 de hotărâri judecătoreşti cu încălcarea dispoziţiilor legale şi atestarea unor fapte neconforme realităţii. Prin aceste hotărâri, lui Babiuc i s-a recunoscut dreptul de proprietate asupra unei suprafeţe de 41,59 ha, pe care omul de afaceri a înstrăinat-o ulterior, obţinând un profit de aproximativ 4.000.000 de lei.
Rămâne de văzut în ce măsură aceste acuzaţii vor fi confirmate sau nu de instanţele de judecată.
Nu putem să nu remarcăm şi faptul că dosarul a stat în faza de cameră preliminară din octombrie 2014 şi până în iunie 2016, iar motivarea nu este dată nici acum, la final de martie 2017. În aceste condiţii, cert este că un verdict în acest dosar este foarte departe.
Pe lângă inculpaţii amintiţi mai sus, în acest dosar au mai fost trimişi în judecată judecătorul Daniela Prandea, avocata Isabela Zorica Vega, fostul şef al Punctului Poliţiei de Frontieră Siret Mihai Prelipcean, fostul primar din Marginea Ioan Onufrei, două pensionare, Silvia Panţîru şi Maria Cociorvan, două persoane fără nici o ocupaţie, Victoria Ţîcşă şi Alina Ancuţa Solovăstru, dar şi persoana juridică Nikodemus.