Întreţinerea culturilor de arbuşti şi pomi fructiferi

Odată cu venirea primăverii şi intrarea în starea de vegetaţie a pomilor şi arbuştilor fructiferi sunt necesare o serie de lucrări de întreţinere care să asigure o dezvoltare sănătoasă a acestora şi o fructificare bogată.

„Orice cultură, fie ea de zmeur, coacăz negru sau alt gen de arbuşti ori pomi fructiferi, are nevoie de un minim program de întreţinere, irigare şi hrănire.

Chiar şi cei care au astfel de culturi, de hobby, în jurul casei, trebuie să ştie ce lucrări de întreţinere sunt necesare şi ce fertilizări de bază ar trebui să aplice, potrivite cu fiecare cultură în parte”, spune Marius Tudorean, administratorul Pepinierei Moara.

De ani de zile, datorită rezultatelor foarte bune obţinute de cei care au înfiinţat culturi de coacăz, mur, zmeur, afin sau livezi, acesta primeşte o mulţime de solicitări din ţară, atât de la cei care vor să îşi înceapă o afacere în acest domeniu, cât şi de la cei care au întâmpinat ceva probleme şi caută soluţii.

Analizele de sol – harta elementelor lipsă

Un prim pas pentru cei care vor să facă culturi pe suprafeţe mai mari este cel de realizare a unei analize de sol.

„Astfel vedem ce lipseşte şi putem interveni exact cu ce este nevoie. Analizele de sol se fac în baza unui contract cu un laborator particular foarte serios şi convenabil la preţ, pe care ne putem baza, pentru că se ocupă de 30 de ani cu această activitate. În urma acestei analize obţinem un grafic exact cu ceea ce lipseşte din sol şi putem interveni punctual. Gura plantei este rădăcina, de aceea fertilizarea de bază se face la sol, prin intermediul acesteia, dar plantele pot fi ajutate, atunci când solurile sunt dificile. De exemplu, dacă un sol este acid, se blochează absorbţiile unor elemente precum calciul, situaţie în care intervenim cu îngrăşăminte foliare”, a explicat administratorul Pepinierei Moara.

Fertilizarea culturilor, cheia unor producţii bogate

Simpla plantare şi udare a arbuştilor sau pomilor fructiferi, la anumite perioade, nu sunt suficiente pentru ca respectivele culturi să atingă potenţialul maxim.

Există trei metode principale: fertilizare la sol, fertilizare prin irigare (ferti-irigare) şi fertilizare foliară. Fiecare din cele trei metode de fertilizare îşi are importanţa şi rolul ei, astfel că este recomandat ca întotdeauna să se aplice produsele prin metode diferite, pentru a se atinge potenţialul maxim de producţie al culturii.

„Oricine are nevoie să afle detalii în această privinţă găseşte la noi suport tehnic specializat. Elaborăm programe de ferti-irigare sau fertilizare. În funcţie de ce dotări au clienţii, instalaţie de irigare sau nu, putem veni în sprijinul lor cu produse corespunzătoare necesităţilor lor. Dacă au instalaţii de irigare le trebuie îngrăşăminte hidrosolubile 100%, să nu le afecteze. Unde nu există astfel de sisteme, intervenim cu îngrăşăminte organice, naturale, fără seminţe, fără dăunători, pretabile pentru culturile ecologice. Avem şi minerale, care vin ca aport suplimentar pentru elementele care lipsesc în sol. Am trecut de faza de fertilizare cu azot sau MPK, sunt necesare şi microelemente”, a explicat Marius Tudorean.

Fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat

La cei care au la dispoziţie gunoi de grajd, dar nu proaspăt, ci fermentat, asigurarea îngrăşămintelor necesare culturilor se face prin incorporarea în arătură odată cu pregătirea terenului pentru plantare. Fertilizarea cu gunoi de grajd la culturile deja existente se poate face în orice perioadă din iarnă, ideal înainte de căderea precipitaţiilor sub formă de ninsoare sau ploaie, pentru evitarea pierderii azotului prin evaporare.

De exemplu, la căpşuni, fertilizarea cu gunoi se poate face pe toată suprafaţa dintre rânduri, în doze echivalente cu 1-2 kg gunoi/plantă.

La arbuşti gunoiul de grajd se aplică de obicei pe banda rândului, pe o lăţime de 1 m în jurul plantelor, în doze de 4-5 kg gunoi fermentat la un metru liniar de rând.

După primii 2-3 ani doza poate creşte până la 8-10 kg îngrăşământ organic/plantă, treptat, în funcţie de vârsta plantei.

Administrarea îngrăşămintelor chimice

În celelalte cazuri, fertilizarea culturilor se poate face cu îngrăşăminte chimice, doar că administrarea incorectă poate duce la arsuri sau chiar la distrugerea plantelor.

Îngrăşămintele chimice sub formă de granule se administrează uniform pe rând, în jurul plantelor, pe o raza de 10-15 cm la căpşuni, până la 20 cm.

Pe frunze nu trebuie să rămână granule de îngrăşământ deoarece vor determina arsuri.

La zmeur şi mur, în primul an se administrează doar în jurul plantei, iar după, fertilizarea se face în lungul rândului, pe o lăţime de 0,6-1 m, în funcţie de lăţimea benzii fructifere.

La coacăz, afin, agriş şi alţi arbuşti sub formă de tufă, îngrăşământul se administrează în jurul plantelor, pe o raza de 20-50 cm.

Granulele trebuie să fie aplicate răsfirate pe sol, nu concentrate aproape de rădăcină, deoarece pot determina arderea acesteia.

La aplicarea îngrăşămintelor chimice este important ca acestea să fie rapid încorporate în sol prin ploaie, topirea zăpezii, irigaţii sau prelucrarea solului, deoarece altfel azotul se va evapora în atmosferă.

Fertilizarea foliară, „perfuzia” cu acţiune foarte rapidă

Cea de-a treia categorie de fertilizare, care prinde tot mai mult teren, datorită rezultatelor obţinute, este cea foliară.

Fertilizarea foliară nu înlocuieşte fertilizarea la sol, însă ajută plantele să extragă mai uşor elementele nutritive din sol şi poate aduce un spor de producţie de 20-30%.

Practic, la stropirile care se fac, se adaugă şi produsele foliare, care sunt de ultimă generaţie, cu nano-particule, încât în 15 minute sunt deja ajunse în plantă. Este ca şi cum ai da o perfuzie unui om – intervii imediat. În cazul fertilizării la rădăcină, durează mult mai mult timp până ce aceasta îşi face efectul.

Îngrăşămintele foliare pot aduce un aport important în plante, prin microelementele indisponibile în sol sau chiar macroelementele care sunt mai greu disponibile.

Nu se recomandă fertilizarea unilaterală, cu un singur element nutritiv sau cu o singură formă de îngrăşăminte - chimice, organice sau foliare. Cel mai eficient şi sigur mod de fertilizare este prin combinarea celor trei tipuri de îngrăşământ.

Aplicarea măsurilor necesare de întreţinere a culturilor garantează nu doar productivitatea acestora, ci şi calitatea produsului final.

„Recomandăm tuturor cultivatorilor să aplice minimul necesar de stropiri, chiar şi cu produse eco. Stropirile pentru boli şi dăunători se fac preventiv, nu când deja este vizibilă problema. Mărul are 13 dăunători, dacă şi condiţiile climatice sunt complicate, săptămâna aceasta vine unul, săptămâna viitoare mai vin doi, tot aşa... Dacă aşteptăm să apară, se lasă întotdeauna cu pierderi. Nu recomandăm fertilizări  sau ferti-irigări excesive, ca să nu se modifice gustul fructului. Degeaba obţii o căpşună frumoasă, mare, arătoasă, dar cu gust de castravete, cum se întâmplă cu multe produse din import, ochioase şi atât...

Consumatorul român de fructe este unul pretenţios. Până acum câţiva ani îl interesa gustul. Chiar dacă arăta frumos, dacă îl băga în gură şi nu avea gust, îl lăsa pe tarabă.

Acum vrea ca produsul să arate bine, dar şi să fie gustos”, a subliniat Marius Tudorean, administratorul Pepinierei Moara.

Pepiniera Moara - date de contact

Adresa: loc. Moara Carp, nr. 124, jud. Suceava

Telefon: 0745.511.088

E-mail: pepinieramoara@yahoo.ro
Web: www.pepinieramoara.ro