Cum s-a ajuns la răbufnirea în stradă a oamenilor de la Şcheia: aproape o mie de dosare penale, din care o treime cu autori necunoscuţi

Problemele mari de la Şcheia legate de furturile din locuinţe, o bună parte din ele comise de tineri din mai multe familii de romi din localitate, au făcut ca Postul comunal din localitate să ajungă la un număr de aproape o mie de dosare penale înregistrate. Enorm de mult, iar cifrele îngrijorătoare au fost ignorate în ultimii ani, până de curând, când un protest masiv al localnicilor exasperaţi a dus la o îmbunătăţire a situaţiei, în sensul că şefii Inspectoratului de Poliţie Judeţean au dispus ca şi poliţişti din alte localităţi să se ocupe de infracţionalitatea de la Şcheia. Localnici cărora le-au fost sparte casele în mai multe rânduri ne-au confirmat să situaţia s-a îmbunătăţit vizibil, asta în condiţiile în care zilnic poliţişti şi jandarmi patrulează prin localitate, inclusiv după lăsarea întunericului. Bineînţeles că este doar un mic început, iar problema este departe de a fi rezolvată.

Dosarele penale s-au adunat într-un ritm ameţitor, în timp scurt

La solicitarea cotidianului Monitorul de Suceava, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava ne-a transmis o analiză detaliată privind activitatea Postului comunal de Poliţie Şcheia.

La începutul anului 2016, la nivelul poliţiei comunale existau în lucru 448 de dosare, din care 272 erau cu autori cunoscuţi (AC) şi 176 cu autori necunoscuţi (AN). Pe parcursul anului 2016 au fost înregistrate alte 443 de dosare penale, din care 298 cu AC şi 145 cu AN. În total, Postul comunal de Poliţie Şcheia a încheiat anul 2016 cu un stoc de 891 de dosare penale în lucru, din care peste 300 cu autori necunoscuţi. Un adevăr este şi că nici Codul Penal nu prea îi ajută pe poliţişti, mulţi autori, minori, fiind bine mersi acasă, deşi sunt probaţi în mai multe fapte de furt.

La cele 891 de dosare penale cu care au încheiat anul 2016 se mai adaugă şi cele înregistrate în debutul lui 2017.

Analiza pe categorii de dosare arată că multe dintre ele sunt pentru fapte cu violenţă sau furturi. Pentru infracţiuni de lovire s-au înregistrat 88 de dosare penale în 2016, pentru furturi - 144, iar pentru distrugere - 45. Dacă infracţiunile contra patrimoniului sunt în creştere, cele contra persoanei au înregistrat o uşoară scădere.

Bineînţeles că nu toate faptele penale comise la Şcheia au legătură cu romii din localitate, însă la capitolul furturi (din locuinţe, din societăţi, din auto) realitatea este că marea majoritate sunt comise de aceştia.

Oamenii au răbufnit în faţa primăriei

Pe acest fond tensionat, pe 12 martie, peste o sută de locuitori din Şcheia s-au adunat în faţa primăriei, revoltaţi de problemele create de câteva familii de romi din localitate şi de lipsa de reacţie fermă a poliţiştilor. Oameni păgubiţi în mai multe rânduri erau revoltaţi că nu au primit nici un răspuns la plângerile lor penale, ba mai mult reclamau şi comportamentul poliţiştilor. Principalul vizat de acuzaţii este comisarul Gheorghe Bălăcean, şeful Postului de Poliţie Şcheia, acuzat de oameni că doar ridică din umeri şi le spune că nu prea are ce le face hoţilor, majoritatea fiind minori. Mai mult, câţiva proprietari de case noi din Şcheia au reclamat că şeful de post le-a reproşat că şi-au făcut case lângă cele ale romilor şi de aceea au probleme.

Poliţişti în plus la patrulare, dar şi pentru definitivarea dosarelor penale vechi

În urma acestui val de revoltă, Prefectura Suceava a convocat o şedinţă de lucru la Primăria Şcheia, la care au fost convocaţi reprezentanţii mai multor instituţii.

Comisarul-şef Dorel Aicoboae, inspectorul-şef al IPJ Suceava, a prezentat atunci măsurile concrete pe care le-a pregătit pentru a rezolva problemele de la Şcheia. ”Zilnic, veţi avea trei schimburi, trei patrule mixte poliţie-jandarmi, şi se va beneficia de includerea în dispozitivul existent, pe intervalul orar 14-22, a unei patrule din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Moara, care va acţiona zilnic, până vom reuşi să îndreptăm lucrurile. Mai mult, vom include în dispozitivul existent şi lucrători de poliţie din cadrul Serviciului de Acţiuni Speciale, care vor patrula câteva ore atât după-amiaza, cât şi noaptea, exact în zonele în care ştim că sunt probleme. Tot în acest sens se va constitui la nivelul Poliţiei Municipiului Suceava un grup care va ajuta la definitivarea dosarelor în care există suspecţi. Vom începe cu trei colegi, urmând apoi să mai delegăm încă doi de la alte structuri, oameni cu experienţă, care vor definitiva un număr cât mai mare de dosare din cele existente în lucru la Poliţia Şcheia”, a promis inspectorul-şef al IPJ Suceava la şedinţa din 15 martie.

Cel puţin pe termen scurt localnicii din Şcheia au simţit o îmbunătăţire radicală. Localnici care au avut numeroase probleme legate de furturi ne-au confirmat că poliţiştii patrulează seara şi pe timp de noapte, iar romii care furau zi de zi nici nu mai ies din curţile caselor. Până la o stare de normalitate mai este încă mult, iar măsurile de securitate sporită trebuie menţinute pentru a se vedea rezultate şi pe termen lung. 

Diminuarea semnificativă a numărului infracţiunilor, remarcată şi de noul prefect

Noul prefect al judeţului, Mirela Adomnicăi, a remarcat ieri, într-o conferinţă de presă, că furturile de la Şcheia au scăzut de la 3-4 pe zi la unul la două zile, iar loviturile şi alte acte de violenţă s-au diminuat de la 4-5 pe zi spre zero.

Mirela Adomnicăi a afirmat că cei de la Inspectoratul de Poliţie Judeţean monitorizează zilnic situaţia de la Şcheia şi nu săptămânal, ca până acum. Mai mult, a spus ea, primăria va monta camere video în punctele vulnerabile indicate de cei de la poliţie, fiind prinsă în bugetul local pentru 2017 suma de 200.000 de lei.

Monitorizare mai atentă a modului în care se dau ajutoarele sociale 

Mirela Adomnicăi a mai declarat: „Eu văd o abordare integrată a problematicii de la Şcheia. În afară de intervenţia jandarmilor, a poliţiei, mi-am propus să urmăresc situaţia din Şcheia şi din perspectiva statutului social, din perspectiva beneficiarilor de ajutoare sociale din această zonă, pentru că beneficiarul de ajutor social are obligaţia de a presta o muncă în folosul comunităţii. Consider că în momentul în care eşti ocupat să prestezi o muncă timpul şi disponibilitatea pentru alte acţiuni sunt cu mult reduse. Deci, dincolo de mijloacele coercitive care să ţină sub control lucrurile, este şi această abordare”.