Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Timişoara, împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Timişoara, au efectuat, ieri, 18 percheziţii domiciliare pe raza judeţelor Timiş şi Suceava, într-un dosar de cămătărie în care s-a calculat un prejudiciu estimativ de 3,5 milioane de euro. Succint, 17 suspecţi sunt acuzaţi că au împrumutat sume de bani unor persoane, fiind identificate 30 de victime, cărora li s-au strecurat în contractele făcute dobânzi foarte mari, ulterior o parte dintre păgubiţi rămânând fără case, care le-au fost vândute de cămătari. Din informaţiile pe care le avem, majoritatea membrilor grupării sunt din Timiş, la Suceava fiind şase percheziţii.
Cum audierile din acest caz au continuat şi vineri noapte, DIICOT nu a oferit încă detalii legate de cine sunt inculpaţii în dosar. Pe surse s-a aflat însă că liderii grupării ar fi doi fraţi,Tuţă Martinescu, zis ”Profesorul”, şi fratele său Artur Martinescu, nume cunoscute în lumea interlopă bănăţeană. Unul dintre cei care şi-au pierdut casa în dauna cămătarilor este fostul fotbalist Ioan Timofte. Acesta le-a luat însă apărarea cămătarilor, declarând că a luat bani cu împrumut şi nu i-a mai dat înapoi, dar cu toate acestea a fost păsuit timp de patru ani, înainte de a-şi pierde casa.
Victimele rămâneau fără case, iar apoi plăteau chirie să stea în ele
Revenind la ancheta procurorilor DIICOT Timişoara, aceştia au transmis că în perioada 2010-2017 s-a constituit un grup infracţional organizat de mari dimensiuni, care a acţionat coordonat pe raza municipiilor Timişoara şi Suceava, având ca scop desfăşurarea de activităţi infracţionale constând în acordarea de împrumuturi de sume de bani, prin contracte în conţinutul cărora erau disimulate şi dobânzile aferente sumelor împrumutate.
Contractele de împrumut erau perfectate cu obligaţia persoanelor împrumutate de a oferi garanţii imobiliare solide, iar pe fondul clauzelor dezavantajoase mulţi ajungeau să nu-şi mai poată restitui datoriile.
„În nici unul dintre cazuri, cămătarii nu acceptau nici un fel de compromis în rezolvarea situaţiei, în sensul că nu permiteau victimelor să îşi valorifice singure imobilele la preţul real al pieţei, pentru a-şi putea achita debitele, refuzând categoric să ridice ipotecile instituite pe numele acestora. Scopul clar conturat al grupării era de la bun început deposedarea victimelor de bunurile imobile cu care aceştia garantau împrumuturile contractate, prin instituirea de dobânzi mari, la termene de scadenţă foarte scurte, lucru care făcea ca victimele să fie în imposibilitatea de a plăti dobânzile percepute de cămătari. Unele victime suferinde de boli incurabile, fiind fără venituri, au fost puse în situaţia de a fi executate silit din propriile locuinţe pentru că nu au mai fost în măsură să achite dobânzile percepute”, au arătat procurorii DIICOT într-un comunicat de presă.
Anchetatorii au mai descris şi situaţii în care unii debitori erau nevoiţi să locuiască în propria lor casă ca şi chiriaşi ai membrilor grupării, achitând lunar sume cuprinse între 200 şi 300 euro, în multe cazuri victimele ajungând să achite sume de peste 15.000 euro cămătarilor, doar cu titlu de chirie.