Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Trendul consumului de etnobotanice este în creştere în Suceava, la aproape zece ani de când acestea au apărut pe piaţă. Este o realitate constatată de cei care sunt în cea mai mare măsură să se pronunţe, poliţiştii de la Serviciul Antidrog al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate (BCCO) Suceava. Denumite generic etnobotanice, fals catalogate drept droguri „uşoare”, au apărut în Suceava din perioada 2008-2009, când afacerea era încă legală, iar acestea se vindeau la magazine. Acum, în 2017, deşi comerţul nu mai este nici pe departe legal, etnobotanicele continuă să circule masiv pe piaţa neagră, iar grupările mari împotriva cărora s-a acţionat au fost înlocuite de alţi dealeri, care nu ţin cont de riscurile penale având în vedere sumele mari de bani pe care le câştigă. Un plic de aproximativ 0,2 grame de etnobotanice se vinde în Suceava cu 25-30 de lei, rezultă din datele structurilor de combatere a crimei organizate.
Cum s-au reorientat dealerii, după interzicerea comerţului pe faţă, în magazine
Comisarul Tudor Costin, şeful Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava, a stat de vorbă cu reporterii Monitorului de Suceava cu privire la cum a evoluat această piaţă a etnobotanicelor.
Prima fază a fost în perioada 2008-2009, când se ajunsese la un moment dat ca în judeţul Suceava să fie 15 magazine la care se vindeau etnobotanice, din care jumătate în municipiul Suceava.
„Până în 2010 a existat vid legislativ, în România nu era un cadru legal de interzicere a acestor substanţe. Atunci, în 2010, au fost introduse două acte normative prin care substanţele psihoactive au fost introduse pe lista celor interzise”, a explicat ofiţerul.
Producătorii mari de droguri de acest gen, în special din China şi India, au schimbat însă formulele chimice şi au modificat structura substanţelor, pentru a evita lista celor interzise.
În aceste condiţii, în 2011, şi în România s-a introdus o nouă lege (Legea 194/2011, privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare), care interzice orice manipulare a unor astfel de substanţe.
Aceste modificări de lege nu au dus la stoparea comerţului cu aceste droguri, ci doar la o reorientare a dealerilor, de găsirea de noi metode de a continua afacerea.
Prima grupare mare din Suceava a ajuns la faza de condamnare la prima instanţă
Ofiţerul Tudor Costin a arătat că prima grupare mare de dealeri de etnobotanice a fost cea a lui Ilie Popovici, din Suceava, secondat de locotenenţii Ionuţ Păstrăv şi Bogdan Andrei Nastasi. Această grupare „făcea” cărţile în aproape tot judeţul. În patru luni de monitorizare, dealeri vânduseră droguri către 479 de clienţi.
„Piaţa drogurilor a avut în ultimii ani o evoluţie sinusoidală, după acţiuni de răsunet împotriva unor grupări fiind perioade de acalmie. Membrii acestei reţele erau foarte importanţi, se juca după regulile lor. După ei a fost un vid, însă acesta a fost suplinit imediat de dealeri din zona Botoşani”, a declarat ofiţerul de la Serviciul Antidrog.
Recent, Tribunalul Suceava i-a condamnat la pedepse cu executare pe principalii membri ai grupării lui Ilie Popovici. Acesta din urmă, de exemplu, a primit 5 ani de închisoare, însă pedeapsa nu este definitivă.
Afacere de sute de mii de euro, cu etnobotanice amestecate cu materiale de construcţie
A urmat apoi dezvoltarea unei grupări din Rădăuţi, împotriva căreia s-a acţionat în 2016. Este vorba de gruparea care ar fi fost coordonată de inculpatul Răzvan Percec. Pentru a vă face o imagine referitoare la dimensiunile afacerii, de la gruparea din Rădăuţi s-au capturat 9 kilograme de droguri. La un preţ minim de 250 de lei gramul, un calcul simplu arată că membrii grupării derulau afaceri de peste 2 milioane de lei, sau în jur de 500.000 de euro. În acest dosar, din datele procurorilor DIICOT, rezultă că Răzvan Percec amesteca etnobotanicele cu prafuri din materiale de construcţii, pentru a-şi spori profitul. În cazul acestei grupări au fost identificaţi în jur de 300 de consumatori cerţi, care au fost audiaţi sau urmează a fi audiaţi.
Mai recent, procurorii DIICOT şi ofiţerii de la Serviciul Antidrog i-au săltat şi pe membrii unei grupări din zona Gura Humorului-Câmpulung Moldovenesc.
De ce nu mai ajung consumatorii atât de des la spital
Chiar şi cu aceste acţiuni, fenomenul nu poate fi stopat, din contră.
„Din păcate, piaţa continuă să crească. Dacă în perioada 2008-2010 erau foarte mulţi tineri consumatori care ajungeau la spital, acum asta nu se mai întâmplă atât de des. Concluzia la care am ajuns este că treptat consumatorii s-au obişnuit cu aceste substanţe, nu că s-au lăsat. Au început să se obişnuiască cu modul de consum, cu cantităţile, pentru a nu ajunge la spital şi automat în vizorul nostru”, a explicat şeful Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava.
Nevoia de etnobotanice, similară cu nevoia unui om normal de a bea apă
Faptul că cei deveniţi deja dependenţi de droguri ajung mai rar la spitale nu înseamnă că efectele asupra sănătăţii sunt mai reduse.
„Aceste substanţe produc o dependenţă psihică foarte accentuată, este similar cu nevoia de a bea apă pentru un om normal, care este însetat. Din discuţiile noastre cu aceşti consumatori rezultă cu substanţele au un puternic efect psihoactiv, le afectează organele interne, memoria, atenţia. Realitatea este că aceşti consumatori au devenit toleranţi pe fond de dependenţă, ceea ce este o mare problemă”, a explicat Tudor Costin. Din toate datele adunate la nivel european rezultă că etnobotanicele au efecte mai nocive asupra organismului decât alte droguri clasice.
Extreme: 20 de plicuri consumate într-o zi
Pentru mulţi, o doză dintr-un plic nu mai este suficientă.
„Pentru unii un plic nu mai este de ajuns. Au fost consumatori care luau 5-6 plicuri pe zi şi am avut cazuri extreme cu pacienţi care au ajuns la spital după ce au consumat 20 de plicuri într-o zi”, a dezvăluit ofiţerul Antidrog.
La etnobotanice, consum înseamnă fumat sau prizat. Diferenţa este că la prizat efectul de instalează mai repede, deşi în cele din urmă efectul este acelaşi.
Mesajul celor de la Serviciul Antidrog pentru tineri este de a se feri de orice experienţă legată de etnobotanice, în primul rând pentru sănătate, dar şi pentru libertate.
„Mulţi tineri care deţin astfel de substanţe nici măcar nu realizează riscul la care se expun din punct de vedere penal. Mulţi nu realizează că este vorba totuşi de trafic de droguri, ceea ce înseamnă că riscă să fie trimişi în judecată şi să fie condamnaţi’, a transmis Tudor Costin.
Mulţi realizează ce au făcut abia atunci când ajung în arest.
Consumatori de la vârste de 12-13 ani
O estimare a numărului de consumatori de etnobotanice din judeţ este imposibil de făcut. Totuşi, ne putem face o imagine deloc încurajatoare dacă luăm în calcul că în cazul marilor grupări destructurate consumatorii identificaţi au fost 300, sau chiar aproape 500, în cazul grupării lui Ilie Popovici.
Comisarul Tudor Costin, şeful Serviciului Antidrog din cadrul BCCO Suceava, ne-a declarat că a avut cazuri de consumatori de la vârste de 12-13 ani şi până la 35 de ani. Majoritari sunt elevii de liceu sau studenţii, iar printre ei sunt şi destul de multe fete, a mai punctat ofiţerul.
„Credem că rolul esenţial este al părinţilor, care trebuie să îşi supravegheze mai atent copiii, să ştie ce fac şi din ce anturaje fac parte. Dacă nu ar exista cerere, oferta s-ar stinge de la sine”, a mai spus ofiţerul.
Dealerii mari nu sunt şi consumatori: şi-au făcut case şi şi-au cumpărat maşini de lux
Ofiţerii antidrog au remarcat de-a lungul timpului că cei mai mulţi dintre dealerii mari de etnobotanice nu sunt şi consumatori. Aşadar, capii acestor afaceri simt potenţialul şi posibilitatea de a face bani mulţi în timp scurt. Dacă o parte ditre cei care s-au ocupat cu comerţul de etnobotanice au preferat să „spargă” banii, alţii i-au acumulat. Cel mai bun exemplu este cel al grupării lui Răzvan Percec de la Rădăuţi.
„Gruparea din Rădăuţi a fost cea mai potentă financiar, s-a pus sechestru pe trei imobile, 11 autoturisme de lux, plus sume foarte mari de bani’, a subliniat comisarul Tudor Costin. Cum miza e mare, adesea se ajunge şi la răfuieli. Acestea au ca miză teritoriul, respingerea celor care încearcă să intre şi ei pe piaţa celor care sunt deja traficanţi de etnobotanice.
