Procurorii au adunat aproape 10.000 de dosare penale vechi, nesoluţionate

Aproape 10.000 de dosare penale înregistrate pe rolul parchetelor sucevene au ieşit din termenul de soluţionare rezonabil al urmării penale de un an de zile, imensa cifră crescând mult între finele anului 2015 şi finele anului 2016. Procurorii invocă volumul foarte mare de muncă şi numărul mare de dosare de soluţionat, fapt evident din statistici, fără însă ca această justificare să-i încălzească prea mult pe oamenii care îşi aşteaptă dreptatea. Cea mai mare problemă este că sunt şi multe dosare aflate în faza de anchetă de ani de zile, nu doar de un an, ceea ce aduce acuze şi reclamaţii peste reclamanţii la adresa poliţiştilor care fac cercetarea penală ori a procurorului de caz.

Sucevenii dau dovadă de foarte multă apetenţă pentru plângeri penale

Analiza de bilanţ a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava arată că la finele anului 2016 s-a ajuns la 9.777 de dosare mai vechi de un an de zile, faţă de 7.163 câte erau în 2015.

Procurorul general Daniela Iuliana Lămăşanu le-a explicat reporterilor Monitorul de Suceava cauzele pentru care s-a ajuns la un număr atât de mare de dosare în care nu s-a dat la timp o soluţie.

Aceasta a arătat în primul rând volumul imens de dosare de soluţionat, sucevenii dovedind o mare apetenţă pentru a depune plângeri penale. Astfel, la cele zece parchete locale şi cele două parchete judeţene din Suceava şi Botoşani arondate Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava au fost de soluţionat anul trecut 66.001 dosare. Prin comparaţie, în 2012, erau doar puţin peste 54.000 de dosare.

Aproape 2.000 de dosare repartizate unui procuror într-un an

Mai ales la parchetele locale, unde sunt puţini procurori, s-a ajuns ca un procuror să aibă repartizate spre soluţionare şi aproape 2.000 de dosare într-un an de zile. Cei mai aglomeraţi au fost procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, aceştia având în 2016 o medie de 1.921 de dosare de soluţionat per procuror. Un volum de muncă evident enorm. 

Procurorul general Daniela Iuliana Lămăşanu a exemplificat la cauzele acestor întârzieri schemele incomplete de procurori dar şi fluctuaţia acestora. Mai concret, la parchetele locale, acolo unde sunt cele mai multe dosare, sunt mulţi procurori tineri, care sunt în diferite faze ale carierei profesionale şi care, imediat ce avansează, caută cel mai adesea să se transfere la o unitate de parchet superioară ori la una similară dintr-un oraş mare:

„Aceste fluctuaţii duc la redistribuirea dosarelor la alţi procurori. Iar asta înseamnă din nou întârzieri, pentru că procurorii care le preiau au la rândul lor propriile dosare, care sunt foarte multe”, a explicat procurorul general.

Pensionările masive din Poliţie au contribuit şi ele la întârzieri 

O altă problemă din 2016 care a dus la acumularea numărului de dosare vechi, nesoluţionate a plecat de la organul de cercetare penală, adică de la poliţiştii care se ocupă de dosare. Anul trecut, în jur 10% din totalul poliţiştilor din judeţ au ieşit la pensie, profitând de prevederile legale favorabile. Aşa s-a ajuns ca acelaşi dosar să fie plimbat pe la doi-trei poliţişti, cei ieşiţi la pensie lăsând dosarele în arhivă pentru a fi preluate ulterior de alţi colegi. Automat, aceştia au nevoie de o perioadă în care să se pună la punct cu conţinutul respectivelor dosare.  

Decongestionare: Sute de dosare vechi, preluate de parchetele superioare

Procurorul general a arătat şi ce s-a făcut concret pentru ca această problemă să fie cât de cât atenuată. Parchetele superioare au preluat de la parchetele locale sute din dosarele vechi, cele mai stringente. De exemplu, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava a preluat 315 dosare, din care a soluţionat 183. Din cele 183 de dosare vechi soluţionate, în 137 s-au întocmit rechizitorii prin care inculpaţii au fost trimişi în judecată.

Unde sunt cele mai multe dosare vechi nesoluţionate

Cele mai multe dosare rămase în lucru de peste un an de zile sunt la procurorii de la Suceava şi Rădăuţi. Acest fapt este în legătură directă cu faptul că cele două unităţi de parchet au de departe şi cel mai mare volum de muncă.

La Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava sunt 3.427 de dosare mai vechi de un an de zile, iar la Parchetul de pe lângă Judecătoria Rădăuţi sunt 1.726 de astfel de „pietre de moară”. Numărul de dosare nesoluţionate este în creştere faţă de 2015, în trendul general de care am amintit încă de la începutul acestui material de presă.

Concluzionând aşadar cifrele şi explicaţiile date de procurorul general, cele mai multe dosare vechi nu au soluţii date pentru că volumul de muncă depăşeşte actualele posibilităţi umane, fie că este vorba de poliţişti care fac munca de cercetare penală, fie de procurorii de caz.

În cazul dosarelor mai ample de multe ori se pierde extrem de mult timp cu expertizele care sunt dispuse în dosare. Sunt cazuri în care trece şi mai mult de un de zile până când un expert trage concluziile dintr-un dosar. Mai mult, dacă se cere o contraexpertiză sau un supliment de expertiză, se pierde din nou foarte mult timp.

Cele mai triste situaţii sunt atunci când cei care aşteaptă o soluţie sunt oameni care au trecut prin drame cumplite, şi-au pierdut membri ai familiei ori au rămas cu traume severe în urma unor agresiuni sau accidente rutiere.

Dosare cu anchete care se prelungesc foarte mult

Printre dosarele vechi aflate încă pe masa procurorilor putem aminti, pentru a da doar câteva exemple, de cumplita explozie de la Restaurantul „Trafic” din municipiul Câmpulung Moldovenesc, din noaptea de 29 spre 30 noiembrie 2014, în urma căreia au muri trei femei. În acest dosar, în vara anului trecut, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava făceau cercetări pentru cinci infracţiuni, dar aşteptau rezultatele unei expertize privind modul în care s-a produs explozia şi mai ales cu privire la şirul de nereguli care a dus la aceasta. Un alt dosar cu importante repercusiuni, în acest caz economice, este cel legat de incendiul din Complexul Comercial Rozita, tot din decembrie 2014.

Un alt dosar vechi este cu privire la un groaznic accident rutier în urma căruia au murit două femei. La finele lui iulie 2015, pe E 85, la ieşirea din Suceava spre Fălticeni, o basculantă condusă de un tânăr în vârstă de 23 de ani a lovit violent un autoturism în care erau membri unei familii din Suceava. În urma impactului, o tânără în vârstă de 27 de ani şi soacra acesteia au murit. Ancheta preliminară a poliţiei a stabilit că tânărul de 23 de ani, care conducea vehiculul, a făcut o manevră pentru a evita o maşină din faţa sa, cauză din care a pătruns pe contrasens.

Cum se pot face contestaţiile privind lungirea nejustificată a anchetelor

Conform actualelor prevederi ale Codului penal, durata rezonabilă a perioadei de urmărire penală într-un dosar penal este de un an de zile. După această perioadă, cine este nemulţumit poate cere în instanţă ca judecătorii să-i impună procurorului de caz un termen în care să finalizeze urmărirea penală. Este adevărat, procurorul poate invoca, argumentat, complexitatea anchetei, caz în care instanţa nu îi impune un termen fix. Sunt însă şi multe cazuri în care chiar inculpaţi din dosar au reuşit să obţină în instanţă o confirmare a faptului că ancheta este prelungită nejustificat, ceea ce a dus la stabilirea unui termen de finalizare a anchetei.

Achitări: Puţini inculpaţi trimişi în judecată au fost găsiţi nevinovaţi

În ceea ce priveşte achitările, oameni trimişi în judecată de procurori iar apoi găsiţi nevinovaţi de judecători, pe parcursul anului 2016, la toate unităţile Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, s-au înregistrat 23 de cazuri de inculpaţi achitaţi pe fond. Cifra este în scădere semnificativă faţă de anul 2015. Alţi opt inculpaţi au fost achitaţi pentru că fapta, deşi exista, nu prezenta pericolul social al unei infracţiuni. Achitările pe fond (n.r. lipsa vinovăţiei, sub diferite forme) au reprezentat în 2016 un procent de doar 0,74% din totalul inculpaţilor trimişi în judecată. Un rezultat mulţumitor pentru procurorii suceveni.