Creştere îngrijorătoare a numărului de fapte de ultraj comise asupra poliţiştilor

Numărul cazurilor de ultraj comise asupra oamenilor legii înregistrează o creştere îngrijorătoare, de cele mai multe ori victime fiind poliţişti de ordine publică ce intervin la scandaluri ori poliţişti rutieri care încearcă să oprească şoferi agresivi, care refuză să se legitimeze ori să le fie verificată alcoolemia.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava a transmis că înregistrează o creştere a numărului dosarelor penale pentru ultraj, deşi în majoritatea cazurilor procurorii au dispus măsuri preventive şi soluţii de trimitere în judecată. 

Concret, în anul 2015, procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Rădăuţi au înregistrat 17 dosare penale pentru ultraj, din care opt au fost infracţiuni comise asupra unui poliţist sau jandarm aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu ori în legătură cu serviciul. 

Mai recent, în intervalul 1 ianuarie 2016 – 24 februarie 2017, s-au înregistrat alte 22 dosare penale pentru ultraj, din care 17 împotriva unui poliţist sau jandarm.

Procurorul Ruxandra Andreea Georgescul, purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava, a declarat:

„Se constată faptul că în ultima perioadă acest fenomen infracţional a luat o amploare deosebită, reţinându-se în special faptul că tot mai multe persoane dau dovadă de dispreţ faţă de autoritate şi în special faţă de organele de poliţie şi jandarmi”.

Multe cazuri de ultraj şi în zona Rădăuţi-Vicov

Pe lângă Suceava, multe cazuri de ultraj s-au mai înregistrat şi în zona Rădăuţi-Vicov. De exemplu, numai în februarie, poliţiştii de la Vicovu de Sus au fost victime în două fapte de ultraj. Aceştia au fost agresaţi după ce au încercat să tragă pe dreapta un şofer, respectiv un mopedist. Nici unul nu a oprit, ambii au fugit, iar când au fost ajunşi din urmă au refuzat să se legitimeze şi să meargă la Poliţie. Agenţii au intervenit pentru a-i imobiliza, reuşind în cele din urmă să-i încătuşeze. În timpul intervenţiei însă, a rezultat din cercetările procurorilor, poliţiştii au fost loviţi sau muşcaţi.

De remarcat este că în ultima perioadă de timp procurorii au dispus mult mai uşor măsuri de reţinere a agresorilor, iar în destule cazuri ulterior judecătorii au dispus arestarea preventivă a inculpaţilor pentru ultraj. Pe de altă parte, sunt exemple recente că pentru fapte de ultraj grave s-au dat pedepse uşoare, cu suspendare, pentru autorii agresiunilor. Pentru a da doar un exemplu, mai mulţi romi din Hancea - Vereşti care au atacat poliţişti în timpul unei percheziţii, aruncând spre ei inclusiv cu un material inflamabil, au luat pedepse cu suspendare.

Armamentul din dotare poate fi folosit mai uşor

Referitor la cazurile de ultraj, Vasile Grumăzescu, liderul Sindicatului Naţional al Agenţilor de Poliţie (SNAP) Suceava, este de părere că sunt multiple cauze care au dus la astfel de situaţii. În primul rând este vorba de autoritatea poliţistului, aşa cum este prevăzută în statutul acestuia. Chiar dacă un poliţist român nu poate interveni atât de drastic ca cei din alte state, pozitiv este totuşi că s-au făcut modificări privind uzul de armă când un om al legii este atacat:

„Dacă suntem atacaţi prin surprindere putem folosi armamentul din dotare fără a mai soma”, a declarat Vasile Grumăzescu, care este şeful Postului de Poliţie Păltinoasa. 

Personalul insuficient, factor favorizant al ultrajului

El a subliniat că raportul de forţe cu agresorii este de multe ori disproporţionat din cauza lipsei de personal.

„Dacă doi poliţişti intervin la un scandal unde sunt patru-cinci persoane, raportul de forţe este inegal. De cele mai multe ori cel care devine agresiv profită tocmai de faptul că are în jur mai multe persoane care îl susţin”, a declarat Vasile Grumăzescu.

Liderul de sindicat şi-a exprimat speranţa că se vor continua măsurile ferme privind reţinerea şi arestarea preventivă a suspecţilor de fapte de ultraj şi, mai ales, pedepsele din instanţă nu vor mai fi minime, doar aşa putând fi descurajate noi fapte de ultraj.