Ninsoarea a creat iar probleme traficului rutier pe drumurile naţionale din judeţul Suceava, chiar dacă a nins liniştit, în noaptea de miercuri spre joi. Principalele cauze au fost intervenţia tardivă şi cantitatea mică de material antiderapant distribuit. Codul galben de ninsori a găsit cele două secţii de Drumuri Naţionale de la Suceava şi Câmpulung Moldovenesc cu 610 tone de material antiderapant în stoc, format în principal din sare.
Subprefectul de Suceava, Ionuţ Creţuleac, a declarat, ieri, că livrările de sare sunt zilnice, la toate bazele din judeţ, însă acest material are efect optim până la o temperatură de minus 7 grade Celsius.
"La minus două grade Celsius, sarea îşi face efectul de topire a zăpezii în 10-15 minute. La minus 12 grade Celsius, cum a fost miercuri noaptea, timpul creşte la 60-90 de minute, mai ales dacă nu este trafic rutier intens, care să potenţeze topirea”, a explicat Creţuleac.
Acesta a mai spus că le-a solicitat drumarilor să împrăştie sarea într-un strat mai gros, după ce curăţă mai întâi zăpada de pe carosabil cu utilaje cu lamă. Altfel, la a doua trecere a utilajelor de deszăpezire, toată sarea este împinsă în lateral, împreună cu zăpada, înainte de a-şi face efectul.
Ieri, responsabilii de starea drumurilor au fost convocaţi de subprefectul Creţuleac, care le-a mai transmis să se asigure că angajaţii respectă programul de lucru şi timpii de odihnă, conform legii. ”Voi solicita Inspectoratului Teritorial de Muncă să facă verificări. Există sesizări că pentru a reduce din costuri se lucrează cu program prelungit. Sesizările pot fi confirmate sau infirmate numai prin controale”, a declarat subprefectul. Potrivit acestuia, responsabilii de la drumuri s-au angajat că vor verifica ei înşişi foile de parcurs, diagramele şi pontajele şi va fi foarte simplu de aflat câţi oameni lucrează pe o maşină în 24 de ore.
Rezultatul verificărilor ITM vor fi cunoscute la sfârşitul săptămânii viitoare.
Clorura de calciu acţionează până la minus 42 de grade Celsius
Reamintim că stocurile de material antiderapant sunt insuficiente pentru că, pe de o parte, licitaţiile organizate de Compania Naţională de Drumuri Naţionale şi Autostrăzi (CNADR) au avut loc foarte târziu, iar pe de altă parte directorul general al CNADR, Cătălin Homor, a refuzat achiziţia cantităţii necesare de nisip, de 49.810 tone. CNADR renunţă la nisip, din motive de protecţia mediului, dar nu cumpără alt material antiderapant, precum clorura de calciu, de exemplu, în cantităţi suficiente. ”Clorura de calciu e ca pulberea de diamante, aşa de rar o vedem”, a spus subprefectul Ionuţ Creţuleac făcând haz de necaz.
Clorura de calciu este un produs care topeşte şi împiedică reformarea poleiului, acţionând ca material antiderapant. Penetrează zăpada şi gheaţa mai rapid decât sarea. Este de 70-80 de ori mai puţin corozivă decât sarea şi nisipul şi, în funcţie de formula folosită, acţionează eficient la temperaturi scăzute: minus 15 grade Celsius, minus 25 de grade Celsius, minus 42 de grade Celsius
La DRDP Iaşi, cantitatea maximă de clorură de calciu permisă de conducerea centrală a fi achiziţionată în acest sezon a fost de 1.200 tone. Un kg de soluţie clorură de calciu se utilizează pe o suprafaţă de 10 până la 12 mp de asfalt sau paviment, în funcţie de condiţiile de vreme, de utilajul folosit şi de presiunea acestuia. Ca „agent de udare”, în amestec cu alt material antiderapant, precum nisipul sau sarea, se utilizează circa 50 litri / o tonă de nisip sau de sare. Timpul de acţiune în plan orizontal este de 3 - 24 h.
Cu cantităţile de clorură şi nisip din stocurile pentru drumurile naţionale din judeţul Suceava şi cu încă cel puţin două, trei săptămâni de iarnă, nici autorităţile, nici cei care folosesc drumurile nu au cum să se simtă liniştiţi.