Locuitorii din Regiunea de Nord-Est a ţării susţin privarea de libertate şi vor asprirea pedepselor

Locuitorii din Regiunea de Nord-Est a ţării sunt mai degrabă în favoarea sancţiunilor privative de libertate ca mod de pedepsire a infractorilor, pronunţându-se pentru asprirea pedepselor.

Aceasta este concluzia unui sondaj realizat de Centrul de Cercetări Socio-Umane „Lumen”, în parteneriat cu Facultatea de Drept şi Știinţe Administrative a Universităţii „Ștefan cel Mare” din Suceava (USV), în perioada 1 noiembrie 2016 – 15 ianuarie 2017, în Regiunea de Nord-Est a ţării. Cercetarea s-a efectuat pe un eşantion de 1.056 de persoane.

Amenda, munca în folosul comunităţii, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere etc. (alternative necustodiale) sunt văzute ca alternativă, în special pentru situaţia unor fapte penale cu grad scăzut de pericol.

Ce crede populaţia referitor la sancţionarea persoanelor care au încălcat legea

Realizatorii sondajului au avut în vedere faptul că ”în aceste zile, opinia publică asistă la o <dezbatere> pe marginea unei iniţiative cu privire la amnistierea şi graţierea unor fapte cu caracter penal. Plecând de la supraaglomerarea mediului penitenciar din România, considerăm că, pe baza rezultatelor cercetării noastre cu privire la <Percepţia publică asupra sancţiunilor din România>, putem aduce câteva clarificări cu privire la modul în care populaţia priveşte chestiunile referitoare la sancţionarea persoanelor care au încălcat legea”.

Printre cele mai importante concluzii ale sondajului este cea potrivit căreia 59% din respondenţi consideră că pedeapsa cu închisoarea este utilă în reintegrarea socială a infractorilor, chiar şi a celor care au săvârşit fapte cu caracter penal al căror pericol social este scăzut.

Referitor la asprimea pedepselor aplicate în România, respondenţii au considerat în proporţie de 40% că acestea sunt blânde sau foarte blânde; 36% că acestea nu pot fi considerate nici aspre, dar nici blânde, şi doar 20% au considerat că acestea sunt aspre sau foarte aspre.

Totodată, 66% din respondenţi consideră necesară o înăsprire a pedepselor, 22% consideră că ar trebui menţinute la nivelul actual şi doar 6% consideră că asprimea acestora ar trebui redusă.

De asemenea, potrivit rezultatelor, 25% dintre respondenţi au considerat că dacă au comis o faptă antisocială, indivizii trebuie să facă puşcărie; alţii (22%) consideră că închisoarea este o şcoală pentru infractori; respectiv 17% consideră că în ciuda faptului că au săvârşit o faptă, infractorii au şi ei o serie de drepturi. Iar în ceea ce priveşte infracţiunile al căror pericol social este restrâns, 32% dintre respondenţi au apreciat că pedeapsa cu închisoarea nu constituie o soluţie pentru acest tip de fapte.

Privitor la alternativele  - amenda, munca în folosul comunităţii, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere -  într-o proporţie de 36% respondenţii se opun utilizării acestora, considerându-le generatoare de noi infracţiuni din cauza asprimii scăzute a acestora; 35% sunt în favoarea acestora în pedepsirea infractorilor ale căror fapte penale nu constituie un pericol social major, iar 22% se arată în favoarea utilizării lor în pedepsirea oricăror tipuri de infractori.

Chestionaţi cu privire la utilitatea pedepsei cu închisoarea în reintegrarea socială a infractorului care nu este periculos, respondenţii au fost în majoritate de acord (59%) că aceasta este parţial utilă sau foarte utilă, doar 21% exprimându-se împotriva utilităţii acestei forme de pedepsire a infractorilor ale căror fapte au un grad de pericol social scăzut.

„Remarcăm faptul că activitatea Serviciilor de Probaţiune – a căror misiune este să gestioneze aplicarea sancţiunilor alternative şi a libertăţii supravegheate în cazul pedepselor cu suspendare – este necunoscută unui număr de 59% din respondenţi”, au mai transmis cei care au realizat studiul.

Marja de eroare a cercetării este de ± 3%.