Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Elevi ai Colegiului Naţional de Informatică ”Spiru Haret” Suceava, împreună cu mai mulţi profesori, au organizat miercuri, 25 ianuarie, o amplă acţiune culturală, la Muzeul de Istorie, sub genericul „Unirea din 1859, un pas spre desăvârşire”, pentru a marca aniversarea a 158 de ani de la Unirea realizată de Alexandru Ioan Cuza. În prezenţa directorului adj. al Muzeului Bucovinei, dr. Ioan Mareş, sub coordonarea conducerii Colegiului „Spiru Haret” (director Loredana Bodnar, director adj. Anca Andrei), a bibliotecarei Roxana Chiriac, a cadrelor didactice de la catedra de istorie şi geografie: prof. Florentina Atomei, Tatiana Matei, Liliana Iftode, precum şi a consilierului educativ prof. Maria Atănăsoae, elevii din clasele a X-a E, a XI-a G, a XI-a A, a IX-a A, a IX-a B şi a XII-a F au sărbătorit ziua de 24 ianuarie 1859, considerată un moment hotărâtor pentru desăvârşire, un act de emancipare a destinului românilor, ce susţinea speranţe spre definitivarea structurii naţionale de mai târziu (1918).
Unirea... în ochii tinerilor de azi
Activitatea, prezentată de elevii Ştefanida Scutelnic şi Răzvan Neamţu (clasa a X-a E), a urmărit firul evenimentelor politice şi culturale ale veacului, cu accent pe conturarea personalităţii domnului Unirii. Elevii Larisa Filip, Ioana Cuşnir şi Răzvan Neamţu (clasa a X-a E) au ”şters praful” de pe documentele vremii, ”cercetând” vastele acţiuni de reformare a statului şi ”au scos la lumină” eforturile diplomatice pe care le-au depus contemporanii ”epocii Alexandru Ioan Cuza”, pe parcursul scurtei lui domnii. Elevul Robert Mozir (clasa a XI-a B) a încercat să surprindă Unirea... în ochii tinerilor de azi. Viziunea cultural-artistică a epocii a fost redată prin incursiuni literare (susţinute de elevele: Andreea Buraciuc - clasa a XII-a F, Ioana Cuşnir şi Ana Zavricico - clasa a X-a E), dramatice (ale elevilor Gabriela Ilaşcă, Emanuela Ciobanu, Florin Buţincu, Elisei Neagu şi Aurel Buburuzan, din clasa a XI-a G, Elian Agahe, din clasa a XI-a A), plastice (realizate de Elena Şincari, din clasa a XI-a G), dar şi muzicale (în interpretarea elevilor Ştefanida Scutelnic, Louisa Proţiuc, Isabela Matei, Ancuţa Băiţan, Alexandru Ionuţ Gafencu, din clasa a X-a E, Vlăduţ Barbir, din clasa a IX-a A, precum şi Corneliu Bulat, din clasa a IX-a B), toate cu tematică închinată Unirii din 1859.
Coagulare spirituală
În cadrul colegiului, acelaşi spirit de sărbătoare a fost manifestat şi prin amenajarea unei expoziţii de imagini şi documente cu referire la tema activităţii. La final, toţi cei prezenţi au fost invitaţi la Hora Unirii. Dacă în secolul al XIX-lea, însuşi domnitorul Cuza afirma că ”Unirea a fost singura stare politică ce putea să asigure viitorul nostru şi să ne permită a da ţării organizarea ce o aştepta de atât de mult timp”, astăzi se poate spune că această idee de unitate trebuie adusă în prim-planul vieţii cotidiene şi permanentizată.
Directoarea Loredana Bodnar a spus: „Chiar contextul actual ne îndeamnă la coagulare spirituală, ideatică a tuturor românilor în jurul moştenirii sacre pe care o avem de îngrijit şi de transmis mai departe. Conştientizarea faptului că naţiunea română şi valorile ei sunt într-adevăr unice ne asigură atât verticalitatea, cât şi dovedirea autenticităţii aspiraţiilor pe care românii le-au avut de-a lungul timpului, până în prezent, şi perpetuarea a tot ce este românesc de către generaţiile viitoare”.
Elevii au configurat atmosfera de mijloc de secol XIX
Prof. Florentina Atomei ne-a spus că numeroşi elevi ai Colegiului Naţional de Informatică ”Spiru Haret” şi-au manifestat dorinţa de implicare în realizarea de materiale artistice pe tema „Unirea din 1859, un pas spre desăvârşire”. „Contribuţiile elevilor au fost menite să configureze atmosfera de mijloc al secolului al XIX-lea şi să creioneze aportul diplomaţilor vremii la clădirea edificiului naţional. Dintre toate personalităţile, figura domnului Unirii şi al reformelor se distinge prin calităţile sale de bun lider şi de adept al schimbărilor benefice pentru situaţia Principatelor. Conjunctura evenimentului de la 24 ianuarie 1859 dovedea necesitatea alinierii celor două ţări române pe calea modernizării, dar, în acelaşi timp, marca momentul oportun de a acţiona în favoarea realizării idealului moştenit de la strămoşi, acela de a avea o ţară a tuturor românilor, unitară şi independentă”, a declarat prof. Florentina Atomei. Având la bază ideea că unirea reprezintă „singura temelie statornică a edificiului viitorului nostru”, aşa cum susţinea contemporanul evenimentului Dimitrie C. Brătianu, activitatea intitulată „Unirea din 1859, un pas spre desăvârşire”, desfăşurată în cadrul Muzeului de Istorie, a urmărit evidenţierea importanţei Micii Uniri.
