“Dureros început de an 2017! Doliu care apasă greu peste mine şi peste întreg satul Podu Coşnei... Din păcate, părintele Mihai Negrea, stareţul de la Mănăstirea Podu Coşnei din comuna Poiana Stampei, ne-a părăsit noaptea trecută... o mare pierdere pentru comuna noastră... Dumnezeu să te odihnească în linişte şi pace, prieten drag!“ – scria în zorii zilei de 25 ianuarie, pe o reţea de socializare, primarul din Poiana Stampei, Viluţ Mezdrea. Vestea morţii preotului s-a răspândit printre oamenii care cu câteva zile în urmă l-au condus pe ultimul drum pe un alt om de seamă al comunei, Elisei Todaşcă.
Părintele Negrea, tată pentru zeci de copii nevoiaşi
Părintele Mihai Vespasian Negrea, cunoscut de cei mai mulţi ca părintele Mihai, cel care s-a îngrijit, din 2006, de Mănăstirea „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel“ Podu Coşnei, a înfiinţat un centru pentru copii orfani şi săraci şi astfel a devenit „peste noapte“ tată pentru 15 copii greu încercaţi de viaţă. Părintele Negrea a fost tată până marţi seara pentru aproape 100 de copii abandonaţi, orfani sau cu probleme de sănătate, proveniţi din familii cu o situaţie materială precară, care au primit o masă gratuită, ajutor la teme şi haine, rechizite la noul Centru Social pe care preotul l-a realizat la Vatra Dornei.
Părintele Mihai Negrea a fost hirotonit ca preot în anul 1974 şi de atunci a început activitatea filantropică, reabilitând şi construind biserici, case parohiale şi monumente istorice. Pentru activitatea sa, în anul 1984 a fost ridicat la rangul de econom stavrofor, iar în anul 2003, la finalizarea construcţiei bisericii din incinta Unităţii Militare de la Roşu (biserică construită în numai 40 de zile), a primit, de la patriarhul Teoctist, distincţia Crucea Patriarhală, cea mai înaltă distincţie oferită de Patriarhia Română.
Istoria unui loc de rugăciune şi de viaţă pentru copiii încercaţi de soartă
Pe 2 aprilie 2006, la mănăstirea din satul Podu Coşnei, comuna Poiana Stampei, a venit părintele Mihai Negrea, care, în ultimii ani, slujise ca preot militar la Unitatea de vânători de munte din Vatra Dornei. Era omul care, pe unde a trecut, a construit fie o biserică, fie o casă parohială, fie o clopotniţă, la Broşteni, în incinta spitalului din localitate, şi la Roşu, în incinta cazărmii unde a slujit ultima dată, înălţând din temelii câte un sfânt lăcaş de închinăciune. De cum a venit la Podu Coşnei, preotul militar s-a apucat de treabă, mai ales că trebuia să aibă grijă de cei patru copii bătuţi de soartă pe care i-a „adoptat“ ca pe primii vieţuitori ai viitorului cămin de copii tutelat de mănăstire. Nu s-a gândit numai la construcţia bisericii mari, care prindea deja contur, ci, în primul rând, la copiii şi căminul în care cei năpăstuiţi vor găsi căldura sufletească de care au atâta nevoie. A captat apa potabilă, a mutat clopotniţa, a construit un cămin pentru copii cu nouă camere spaţioase de câte două locuri, cu baie, bucătărie, sală de mese, sală de studiu, bibliotecă, un mic cabinet medical, a făcut anexe şi ateliere de lucru. A construit paraclisul care poartă hramurile Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil şi Sf. Gheorghe. O pensionară care a lucrat ani mulţi la catedră ca învăţătoare şi educatoare a dorit să-şi continue vechea profesie cu aceeaşi pasiune ca în tinereţe, ocupându-se de lecţiile copiilor.
Cu sacrificii, bătând din poartă în poartă, la prieteni, cunoscuţi, sponsori din zonă, ajutat de cei care au putere materială, de ÎPS Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, de călugării din obştea mănăstirii şi de autorităţile locale, părintele Mihai Negrea a dat o şansă copiilor abandonaţi de familie, găsiţi de poliţie sau jandarmi pe străzi şi pe care nu-i ajuta nimeni sau aflaţi în situaţii critice prin diverse părţi ale judeţului. La Podu Coşnei copiii au găsit condiţii decente de viaţă, s-au format ca oameni şi au devenit utili societăţii, unii dintre ei urmând cursuri universitare după terminarea liceului.
Necesitatea extinderii centrului pentru copii
În fiecare zi copiii din centru sunt duşi cu maşina la şcoală sau grădiniţă. Nu pleacă nici unul fără lecţiile făcute, fără pacheţel şi un bănuţ de buzunar. Copiii sunt antrenaţi în treburile gospodăreşti ale mănăstirii, pentru a se simţi utili, exact ca într-o familie. Din păcate, centrul construit de părinte s-a dovedit mult prea mic pentru câte solicitări sunt din partea familiilor care nu-şi pot creşte copiii sau a autorităţilor locale din judeţ. Ca o primă soluţie pentru câteva zeci de familii care îşi cresc copiii în greutăţi părintele trimitea săptămânal alimente şi dulciuri, uneori şi haine şi rechizite şcolare, cei mici fiind ajutaţi să aibă rezultate cât mai bune la şcoală, fiind primiţi în sala de lectură din mănăstire pentru a-şi face lecţiile.
Şansa copiilor fără adăpost din Bazinul Dornelor a fost când ÎPS Pimen a încredinţat părintelui Mihai Negrea sediul societăţii miniere Min Bucovina, imobil revendicat şi câştigat de Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor. Cu sprijinul Arhiepiscopiei Sucevei, al sponsorilor din judeţele Suceava şi Cluj, din Germania şi Italia, părintele Mihai Negrea a reuşit amenajarea şi dotarea clădirii. Lucrările au fost finalizate cu câteva zile înainte de sfinţirea care a avut loc pe 23 noiembrie 2013, urmând să fie refăcută clădirea la exterior.
„Marele regret al meu este că o parte dintre copii mai stau prin gări, prin parc, flămânzi, îngheţaţi în casele lor. Speranţa mea a fost dintotdeauna la ÎPS Pimen, care întotdeauna m-a ajutat, după puterile Înalt Preasfinţiei Sale, cu alimente, cu bani şi acum cu această clădire. El este tatăl orfanilor“, ne-a spus la acea vreme preotul Mihai Negrea.
O viaţă dedicată semenilor şi mai ales copiilor
În anul 2013, la a doua ediţie a Galei “Top 10 Suceveni” organizată de cotidianul Monitorul de Suceava, preotul Mihai Negrea s-a numărat printre cei 10 suceveni de top şi a primit şi premiul publicului, după ce fiecare invitat prezent la eveniment şi-a exprimat opţiunea pentru unul dintre cei 10 nominalizaţi în acest top.
În anul 2014, acelaşi om primea titlul de Cetăţean de onoare al comunei Poiana Stampei pentru faptul că şi-a dedicat viaţa copiilor orfani şi celor ai căror părinţi nu îi pot îngriji.
Este lesne de înţeles. Tot ceea ce a făcut preotul Mihai Negrea de la Mănăstirea Podu Coşnei a fost din dorinţa de a-i ajuta pe copiii şi tinerii care vor să se realizeze în viaţă şi cu siguranţă că de-acolo, de sus, din ceruri, el îi va sprijini pe aceşti oameni care însă îi vor simţi lipsa…