Sute de copii şi tineri părăsiţi în spitale, lipsiţi de dragostea părintească, salvaţi de asistenţi maternali

Sute de copii şi tineri părăsiţi în maternităţi şi spitale, lipsiţi de dragostea părintească, provenind din familii dezorganizate, copii orfani sau copii care au fost crescuţi în centre de plasament şi-au găsit un sprijin în părinţii profesionişti, asistenţii maternali care le-au devenit „adevăraţii părinţi”. Numărul total al asistenţilor maternali profesionişti din judeţ este în acest moment de 390, persoane înregistrate la Serviciul de Asistenţă Maternală Profesionistă (AMP) din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Suceava, dintre care 371 sunt activi şi au grijă de 567 de copii şi tineri din tot judeţul.

158 de „părinţi de profesie” au câte un copil în asistenţă maternală, 107 au câte doi copii, zece au câte trei copii, toţi aceşti minori fiind fără probleme de sănătate. Alţi 48 de asistenţi maternali au grijă de câte un copil cu dizabilităţi, şase au în plasament câte doi copii cu dizabilităţi, 36 au câte doi copii din care unul sănătos şi unul cu dizabilităţi, cinci au câte trei copii din care unul sănătos şi doi cu dizabilităţi, iar un asistent maternal are patru copii, din care doi sunt sănătoşi şi doi sunt cu dizabilităţi.

„Părinţi” pentru 17 copii

41 de copii părăsiţi de propriii părinţi şi-au găsit un cămin în cele 13 familii de asistenţi maternali din judeţ. Familia Rodica şi Petru Cotoară din Milişăuţi face parte din cele 13 familii de asistenţi maternali profesionişti. Rodica Cotoară are atestat de asistent maternal din anul 2004, având grijă în toţi aceşti ani de nouă copii. Soţul ei, Petru Cotoară, a obţinut atestat de „părinte de profesie” în anul 2005 şi a primit în plasament opt copii. Profesia aleasă de cei doi soţi i-a transformat în „părinţi” pentru 17 copii al căror destin nu a fost unul prea fericit.

În prezent, familia Cotoară are grijă de patru copii, dintre care doi cu dizabilităţi, copii cu vârste cuprinse între 6 şi 10 ani. Bianca este în clasa a III-a, la Şcoala Gimnazială „Mihail Sadoveanu” Milişăuţi, Denisa, în vârstă de 7 ani, este elevă în clasa a I la aceeaşi şcoală, Diana, în vârstă de 6 ani, este preşcolar la Grădiniţa Specială Fălticeni, la fel ca şi Maria, de aceeaşi vârstă.

Directorul executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava, Georgeta-Nadia Creţuleac, ne-a spus că cei patru copii crescuţi de familia Cotoară „sunt înconjuraţi de multă afecţiune, au o evoluţie favorabilă atât în familia de asistenţi maternali, cât şi în comunitate şi în colectivul şcolar. Minorele sunt ataşate de membrii familiei Cotoară, nefiind sesizate forme de discriminare în familie”. Reprezentanţii Serviciului de Asistenţă Maternală Profesionistă, care monitorizează activitatea asistenţilor maternali din judeţ, ne-au spus că soţii Cotoară îşi îndeplinesc corespunzător obligaţiile pe care le au faţă de copiii din plasament, „ocupându-se de creşterea, educarea şi îngrijirea minorelor, în vederea unei dezvoltări armonioase, fizice, psihice şi intelectuale a minorelor.Membrii familiei Cotoară dispun de garanţii materiale şi morale pentru îngrijirea copiilor din plasament, oferind un climat stabil, securizant şi optim dezvoltării acestora”.

Numărul de asistenţi maternali, în scădere

Localităţile cu cei mai mulţi asistenţi maternali din judeţ sunt Bogdăneşti (54 de asistenţi maternali, 77 de copii în plasament), Dolhasca (52 de asistenţi maternali, 76 de copii în plasament), Fălticeni (52 de asistenţi maternali, 64 de copii în plasament), Baia (40 de asistenţi maternali, 71 de copii în plasament), Salcea (19 asistenţi maternali, 27 de copii în plasament). Pe ultimele locuri la numărul de asistenţi maternali se află localităţile Dărmăneşti, Moara, Drăgoieşti, Muşeniţa, Păltinoasa, Rădăuţi, Putna, Frumosu, Hârtop, Horodnic de Sus, Sadova, Vultureşti, cu câte un asistent maternal.

În ultimii doi ani, numărul de asistenţi maternali a scăzut. Dacă în anul 2015 au ieşit din evidenţele AMP 15 persoane (cinci asistenţi maternali s-au pensionat, şapte nu şi-au reînnoit atestatele şi trei şi-au dat demisia), anul trecut au plecat 29 de asistenţi maternali (14 s-au pensionat, şase nu şi-au reînnoit atestatele şi nouă şi-au dat demisia).

1.076 de copii şi tineri, în plasament în servicii de tip familial

Directorul executiv adjunct al DGASPC Suceava, Margareta Isăilă, a declarat că în acest an Serviciul AMP din cadrul DGASPC Suceava va organiza cursuri de formare profesională pentru asistenţi maternali profesionişti. „În acest sens, s-au efectuat evaluări sociale şi psihologice pentru 300 de persoane care au solicitat să devină asistenţi maternali profesionişti, în perioada 2011-2015”, a completat Margareta Isăilă. La sfârşitul anului 2016, în sistemul de protecţie public se aflau 1.076 de copii şi tineri în plasament în servicii de tip familial (din care 567 în plasament la asistenţi maternali profesionişti, 385 în plasament în familia lărgită şi 124 în familii şi persoane fără grad de rudenie), alţi 480 de copii şi tineri în servicii de tip rezidenţial şi 139 de copii şi tineri în servicii de tip rezidenţial private.

Copiii aflaţi în dificultate care au ajuns în grija asistenţilor maternali suceveni au vârste cuprinse între 0 şi 18 ani. Din cei 567 de copii şi tineri îngrijiţi în reţeaua de asistenţă maternală, 157 au vârste cuprinse între 10 şi 14 ani. Unii dintre copii au fost părăsiţi în maternităţi sau spitale, alţii provin din centre de plasament, iar o altă parte sunt copii proveniţi din familii aflate în situaţie de risc, iar pentru a preveni instituţionalizarea acestora s-a instituit măsura plasamentului la asistent maternal profesionist, în special pentru copiii mici. Cei mai mulţi copii care au ajuns în plasament la asistenţi maternali profesionişti provin din mediul rural.

Probleme frecvente în familiile din mediul rural

Purtătoarea de cuvânt a DGASPC Suceava, Nicoleta Daneliuc, ne-a spus că cele mai multe familii din mediul rural care ajung în situaţie de risc sunt cele care traversează momente de criză majoră (separarea/divorţul/decesul unui soţ/partener, lipsa/pierderea locului de muncă, apariţia unei boli grave la un membru al familiei, copil sau adult, violenţa domestică etc.). „Alţi copii provin din familii dezorganizate, în care părinţii sunt alcoolici. Sunt şi cazuri de mame care se prezintă cu copilul de mână la DGASPC pentru a solicita instituirea măsurii de plasament, pe motiv că vor să plece în străinătate, să-şi caute un loc de muncă şi nu are cine să aibă grijă de copilul lor”, a completat Nicoleta Daneliuc. Fiecare caz care ajunge în atenţia DGASPC Suceava este analizat, iar mama este consiliată cu privire la riscul separării şi traumele la care supune copilul. În plus, se solicită de la primăriile de domiciliu o anchetă socială şi plan de servicii pentru prevenirea separării copilului de părinţi.