Consumul de energie termică în Suceava a crescut cu aproape 25%

Valul de frig care s-a abătut asupra Sucevei, înteţit de episoadele de viscol, a dus la o creştere semnificativă a consumului de energie termică în locuinţele racordate la sistemul centralizat, dar şi la un consum mult mai mare decât în decembrie, pentru cei care se încălzesc cu centrale pe gaz metan sau utilizând energie electrică.

Indiferent de modalitatea de încălzire a locuinţelor, toţi sucevenii vor avea de plătit mai mult pentru asigurarea confortului termic şi pentru apa caldă utilizată, luna ianuarie anunţându-se a fi “geroasă” şi la buzunare.

Consum mai mare cu 25% la sistemul centralizat de termoficare al Sucevei

Conform cantităţilor de energie termică livrate de Bioenergy la gardul centralei, consumul de gigacalorii a crescut cu până la 25% în zilele cele mai friguroase, comparativ cu  luna decembrie. Consumul respectiv se va regăsi şi în facturile populaţiei pentru luna ianuarie, care, de obicei, este cea mai geroasă din an. În municipiul Suceava, aproximativ 18.000 de familii beneficiază de energie termică în sistem centralizat.

Pentru a face faţă necesităţilor crescute de consum al energiei termice, Bioenergy a pornit şi două cazane pe gaz metan, cu care a suplinit producţia de agent termic din biomasă. De altfel, consumul mare de combustibil lemnos de la finele lunii decembrie şi prima jumătate a lunii ianuarie, când temperaturile exterioare au fost negative şi în timpul zilei, nu doar noaptea, şi, mai mult, s-au înregistrat şi temperaturi extreme, chiar şi de –30 de grade resimţite, în oraş, au dus la diminuarea semnificativă a stocurilor de biomasă, mai ales că în această perioadă nu au lucrat nici furnizorii de materie lemnoasă.

În aceste condiţii, producătorul de energie termică al Sucevei mizează pe încasările de la populaţie, aşteptate în această perioadă, dar şi pe încasarea subvenţiei de la primărie, pentru energia termică livrată populaţiei, pentru a-şi reface stocurile de combustibil, astfel încât să facă faţă fără probleme în caz de temperaturile scăzute se vor menţine în perioada următoare. 

„Primăria Suceava face tot ce este posibil să mai achite către Thermonet o parte din subvenţia datorată pentru energia termică livrată populaţiei, astfel încât să poată fi asigurată căldura şi apa caldă, fără probleme. Știu că a fost necesară suplimentarea producţiei de energie termică prin pornirea cazanelor pe gaz metan”, a spus primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Ion Lungu.

Edilul sucevean şi-a exprimat regretul că sistemul de termoficare nu este încă pus la punct, uzura sistemului provocând multe avarii şi în această iarnă.

„Referitor la avaria de pe magistrală, de săptămâna trecută, pentru care ne cerem scuze celor afectaţi, trebuie spus că nu au venit încă fondurile pe proiecte europene, unde avem speranţe şi sunt convins că vom reuşi să atragem finanţarea necesară pentru modernizarea reţelelor. Procedurile necesare au fost demarate”, a spus Lungu, care vrea să atragă finanţări de 50 de milioane de euro, pentru a moderniza sistemul centralizat de termoficare a Sucevei.

Facturile la energie electrică, „umflate” de ger

Cererea mare de electricitate atât în România, cât şi în regiune a crescut în două săptămâni cu 40% preţul energiei pe bursa locală de profil.

Preţul de luni, 16 ianuarie, a fost aproape dublu faţă de cel înregistrat în urmă cu un an în această perioadă, când cotaţia maximă era de 239 lei pe MWh, potrivit datelor analizate de Agerpres. Preţul de pe piaţa spot este extrem de important, pentru că furnizorii de electricitate cumpără de aici cantităţi de energie necesară, ale căror preţuri le vom regăsi apoi în facturi. De la 1 ianuarie 2017, doar 20% din energia consumată acasă mai este la preţ reglementat de stat. Restul de 80% este energie cumpărată de pe piaţa liberă, adică inclusiv de pe piaţa spot. De la 1 iulie, procentul va ajunge la 90, iar la 31 decembrie, la 100, ceea ce înseamnă că furnizorii vor cumpăra energia doar la preţuri de pe piaţa liberă.

Consum record de gaz metan, dar şi la preţuri mai mari

Pentru că nu poate acoperi cererea de aproape 70 de milioane de metri cubi de gaz metan pe zi, România este nevoită să importe din Rusia peste 15 milioane de metri cubi.

Consumul mare duce şi la facturi mai mari – necesarul este acoperit din importuri, care au preţ mai mare decât cel de producţie internă.