Acţiunile şi campaniile de prevenire a traficului de persoane organizate anul trecut de Centrul Regional Împotriva Traficului de Persoane Suceava continuă şi în 2017, an dedicat de Comisia Europeană eliminării violenţei împotriva femeilor. Specialiştii din cadrul Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane au constatat, în urma unor analize, faptul că violenţa în familie reprezintă unul dintre factorii determinanţi ce favorizează fenomenul traficului de persoane.
Anul trecut au fost derulate o serie de proiecte şi campanii naţionale de prevenire a traficului de persoane la nivel regional („NU Ignora Faţa Invizibilă... Povestea ei poate deveni şi povestea ta”, „Victima traficului de persoane poţi fi chiar tu!”), scopul acestora fiind informarea şi conştientizarea societăţii civile asupra riscurilor şi vulnerabilităţilor la care sunt expuse prezumtive victime ale traficului de persoane sub toate formele de exploatare, respectiv exploatare sexuală, exploatare prin muncă şi obligarea la practicarea cerşetoriei. Aceste campanii, acţiuni, dar şi altele noi se vor derula în judeţul Suceava şi în acest an.
Mai nou, oserie de acţiuni în acest sens, pentru 2017, au fost lansate de Comisia Europeană, „acţiuni menite să combată toate formele de violenţă împotriva femeilor şi fetelor. Am alocat 10 milioane de euro pentru a susţine măsurile locale de prevenire a violenţei împotriva femeilor şi pentru a oferi sprijin victimelor din Uniunea Europeană. (...) Ne vom uni forţele cu statele membre pentru a pune capăt violenţei împotriva femeilor. Toate femeile şi fetele din Uniunea Europeană şi din întreaga lume au dreptul la o viaţă care să nu fie marcată de frică şi violenţă”.
„Multe dintre persoanele traficate sunt victime ale unui mediu familial dezorganizat”
Psihologul Laura Stadler, din cadrul Centrului Regional Împotriva Traficului de Persoane Suceava, ne-a explicat că femeile care au fost abuzate fizic şi care au suferit o traumă emoţională sunt vizate în mod special de agresori, datorită sentimentelor de ruşine pe care acestea le resimt şi mai ales datorită percepţiei de normalitate pe care o victimă o dezvoltă raportat la forma de violenţă şi modalitatea de abuz la care a fost expusă.
„Victimele devin vulnerabile din dorinţa de a scăpa de contextul abuziv, fie că abuzurile sunt direcţionate direct către victimă sau indirect către alţi membri ai familiei, în special copii. Multe dintre persoanele traficate sunt victime ale unui mediu familial dezorganizat, în care există o formă de violenţă domestică: fizică, verbală sau emoţională. Din punct de vedere emoţional, relaţiile abuzive pot distruge respectul de sine, conduc către autovictimizare, generând anxietate şi depresie, determinând persoana abuzată să se simtă neajutorată şi singură, captivă într-un stres continuu, atât emoţional, cât şi fizic, ajungându-se la un sentiment de dependenţă şi teroare, indus de agresor”, ne-a mai spus psihologul Laura Stadler.
Dezbateri cu tinerii suceveni
În cadrul campaniei din luna octombrie „Săptămâna prevenirii traficului de persoane”, elevi ai Colegiului Naţional ,,Petru Rareş” Suceava, precum şi cadre didactice au vizionat o piesă de teatru pusă în scenă de actorii Teatrului Municipal ,,Matei Vişniec”, piesă care a ridicat o serie de întrebări cu privire la abuzurile pe care le poate suferi o femeie în cadrul familial. Acţiunea s-a desfăşurat în baza unui parteneriat încheiat între Inspectoratul Şcolar Judeţean Suceava, Teatrul Municipal ,,Matei Vişniec” şi Centrul Regional Suceava, având un deosebit impact asupra publicului tânăr.
La finalul piesei de teatru au fost iniţiate o serie de dezbateri între elevi şi specialiştii din cadrul Centrului Regional Suceava cu privire la factorii de risc ai acestui fenomen, precum şi modalităţile de identificare a acestui pericol. Coordonatoarea Centrului Regional Împotriva Traficului de Persoane Suceava, subcomisar de poliţie Liliana Orza, ne-a spus că „astfel de dezbateri cu tinerii vom avea şi pe parcursul acestui an. Luptând împotriva violenţei intrafamiliale contribuim la scăderea riscurilor asociate fenomenului traficului de persoane şi, în consecinţă, contribuim la scăderea numărului victimelor traficului de persoane. De aceea, preocuparea noastră ca societate vizează implicarea activă a tuturor actorilor sociali în prevenirea acestui flagel”.
Sechelele pe care le lasă episoadele violente asupra personalităţii sunt din cele mai grave
Din statistici reiese că de cele mai multe ori femeile sunt bătute cu bestialitate chiar în prezenţa copiilor, care, în funcţie de vârstă, pot să primească şi ei o porţie de bătaie, dacă îndrăznesc să îşi apere mama. Femeile care suportă cel mai des agresivitatea partenerului sunt femeile casnice, cu studii medii sau sub medii, cu un soţ sau partener de viaţă cu acelaşi nivel de pregătire, gelos şi consumator de băuturi alcoolice. De cele mai multe ori, bărbaţii îşi varsă furia şi pumnii pe femei pe motiv de gelozie sau vin supăraţi de la serviciu şi trebuie să se ia de cineva.
Umilinţele şi bătăile, după cum ne-a explicat psihologul Tiberiu Rotaru-Anghelescu, au loc în sânul familiei, adică chiar în locul unde ar trebui să ne simţim mai în siguranţă şi, de multe ori, „copiii asistă la aceste scene, construindu-se nişte tipare false ale personalităţii”. „În afară de faptul că atât fetele, care îşi văd mamele bătute, cât şi băieţii, martori la aceste scene, vor considera că violenţa este manifestare normală a personalităţii şi ulterior a vieţii de cuplu, sechelele pe care le lasă aceste episoade asupra personalităţii sunt din cele mai grave. Copiii crescuţi într-un mediu violent vor căpăta şi ei manifestări violente, vor fi slab integraţi în grupuri sociale, vor avea probleme de socializare şi de performanţă şcolară, ajungându-se până la abandon şi depresii”, este de părere psihologul.
„Dreptate”, în regim de urgenţă
Multe femei cu copii fug din locuinţele soţilor sau ale socrilor. Unele nu se duc la poliţie de ruşine, ci aşteaptă ca partenerii să-şi revină din beţie, după care se întorc în acelaşi calvar. Altele reuşesc să fugă pentru totdeauna din mediul violent în care au stat, forţat, ani de zile. Conform legii în vigoare, persoana a cărei viaţă, integritate ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violenţă din partea unui membru al familiei poate solicita instanţei judecătoreşti să emită un ordin de protecţie, prin care să dispună, cu caracter provizoriu, una sau mai multe măsuri, obligaţii sau interdicţii. Cererile pentru emiterea ordinului de protecţie pentru victimele violenţei în familie se judecă în regim de urgenţă, în termen de cel mult 72 de ore de la depunerea cererii. Încălcarea acestor ordine de protecţie emise de judecători se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an. În caz de condamnare nu se poate dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei. De asemenea, conform legii, foarte important este că, odată emis un astfel de ordin de protecţie, faţă de cei care îl încalcă se pot lua cu uşurinţă măsuri de reţinere sau arestare preventivă.