Agenţii economici suceveni au un cuvânt greu de spus în ceea ce priveşte domeniile pentru care se vor pregăti elevii din învăţământul profesional. Astfel, pentru a adapta cererea cu oferta de pe piaţa muncii, angajatorii autransmis Inspectoratului Şcolar Judeţean că au nevoie de personal calificat în meseriile de mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto, ospătar, vânzător, cofetar-patiser, bucătar şi confecţioner. Caută elevi care vor să facă mai multă practică şi mai puţină teorie şi să deprindă tainele unei meserii. În speranţa că îşi vor rezolvaprobleme legate de lipsa personalului calificat, angajatorii pun pe tavă numeroase facilităţi, doar, doar vor atrage tineri motivaţi, implicaţi şi dornici să înveţe o meserie.
„Angajatorii sunt mai interesaţi de aceste clase profesionale, v-o spun cu siguranţă. Dacă din 30 de elevi de profesională reuşim să scoatem cinci buni e o mare realizare. Ei vin, fac practică, dar renunţă destul de repede, după o lună consideră că sunt foarte buni meseriaşi. Nu au răbdare să aprofundeze, din păcate, aşa cum scrie la carte. Ei se pierd pe drum, cu toate că am încercat să le asigurăm salarii, continuitate. Mulţi aleg să plece în străinătate”, povesteşte Ovidiu Tudorici, de la firma de construcţii Tera Consult Câmpulung Moldovenesc.
Anca Capverde, purtător de cuvânt în cadrul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Suceava, confirmă că elevii de la profesională „se pierd pe parcurs”, iar munca peste hotare este obiectivul lor, imediat ce capătă deprinderile unei meserii. Aceasta a mai arătat că încet-încet, în unele domenii, cum ar fi confecţiile, de exemplu, angajatorii mai reuşesc să acopere golul în ceea ce priveşte lipsa de personal calificat, însă nevoile sunt încă mari.
„Chiar din acest an ne-am propus să vedem ce se întâmplă cu cei care se pierd, dacă pleacă în străinătate, dacă au un parcurs clar stabilit. Dacă aceşti tineri pleacă să muncească peste hotare fiind bine informaţi, având condiţii de viaţă şi de muncă bune, este în avantajul lor o astfel de experienţă, care le va oferi o altă abordare, experienţă şi cunoştinţe. Însă de multe ori vorbim de tineri care pleacă la ghici, din heirupism, necontrolat, iar atunci intervin problemele”, a arătat Anca Capverde.
Angajatorii vor mai multă implicare din partea elevilor şi a părinţilor
Tineri calificaţi vor să angajeze şi cei de la Ambro Suceava, în domeniul fabricării şi prelucrării celulozei şi hârtiei.
„Am solicitat 14 locuri de operator fabricare şi prelucrare celuloză şi hârtie la Colegiul Tehnic <Petru Muşat> Suceava. Sperăm să se înscrie elevii. Prin anii 2000 aveam un parteneriat tot cu acest colegiu, iar ei şcolarizau elevi pentru noi, însă recent nu s-a mai întâmplat. Sperăm din toamna anului viitor”, a menţionat Mihai Grig, responsabil resurse umane în cadrul Ambro.
Nici locurile de muncă din domeniul confecţiilor textile şi pielăriei nu le iau ochii tinerilor din moment ce un angajator din zona Fălticeni, implicat în organizarea claselor profesionale la un colegiu din municipiu, recunoaşte că ”nu prea avem în practică şi, să vă spun sincer, nici nu prea am avut”.
Cât priveşte domeniul construcţiilor, nici aici oferta pieţei muncii nu se pliază foarte bine pe cererea elevilor.
”Avem elevi în practică, i-am trimis la cursuri la firmele cu care colaborăm, primesc şi un atestat pentru meseria respectivă. Toţi colaboratorii noştri, firmele producătoare de materiale de construcţii pentru acoperiş sunt interesaţi să sponsorizeze astfel de clase, să sprijine cu burse, cu materiale didactice, pentru că îmi dau seama că nu este încă o curriculă foarte bine pusă la punct. Vrem să ştie elevul ce e ăla un şurub, ce e un cârlig pentru jgheab etc. Dar trebuie implicaţi şi elevii, şi părinţii acestora”, mai menţionează reprezentantul firmei Tera Consult.
Potrivit metodologiei, liceele care organizează învăţământ profesional trebuie să aibă o bază materială adecvată desfăşurării pregătirii elevilor, cadre calificate, precum şi contracte încheiate cu operatori economici unde elevii îşi vor desfăşura activitatea practică.
Elevii fac mai multă practică şi mai puţină teorie, iar anii de studiu se finalizează cu examen de certificare a calificării profesionale. De asemenea, elevii din învăţământul profesional beneficiază de susţinere financiară, aceştia primind o bursă lunară, împreună cu facilităţi de transport şi cazare în internatele unităţilor de învăţământ, pentru cei care studiază departe de casă.
Cerinţele angajatorilor pentru 2017-2018
Referitor la cererile înaintate de angajatori, Inspectoratul Şcolar informează că, pentru anul şcolar 2017-2018,pentru domeniul mecanică (mecanic auto, tinichigiu vopsitor auto) s-au alocat 20 de clase (37% din totalul ofertei), pentru domeniul turism şi alimentaţie (ospătar - chelner, vânzător în unităţi de alimentaţie, cofetar-patiser, bucătar) s-au alocat 11 clase (20% din totalul ofertei) şi pentru domeniul industrie textilă şi pielărie (confecţioner produse textile, confecţioner articole din piele şi înlocuitori) s-au alocat şase clase (10% din totalul ofertei).
Pentru celelalte domenii profesionale solicitările au fost mai reduse, de la trei clase (domeniile fabricarea produselor din lemn; construcţii, instalaţii şi lucrări publice; industrie alimentară), la 0,5 clase (domeniile chimie industrială; electromecanică; tehnici poligrafice).
Calificările noi (pentru care unităţile de învăţământ trebuie să solicite autorizare de la ARACIP) sunt: operator la fabricarea celulozei şi hârtiei (domeniul chimie industrială) şi legător (domeniul tehnici poligrafice).
„Din cele 1.672 de solicitări ale agenţilor economici s-au alocat 1.568 (94%), constituite în 56 de clase şi distribuite unui număr de 22 de unităţi de învăţământ. La stabilirea unităţilor de învăţământ s-a ţinut cont de: existenţa autorizării/acreditării pentru calificarea/calificările distribuite şi existenţa parteneriatului şcoală-agent economic solicitant. IŞJ Suceava a transmis unităţilor de învăţământ şi operatorilor economici oferta de formare pentru învăţământul profesional pentru anul şcolar 2017-2018 în vederea încheierii contractelor-cadru şcoală-operator economic”, informează IŞJ Suceava.