Crăciunul după calendarul iulian va fi sărbătorit sâmbătă de credincioşii de stil vechi

Crăciunul, marele praznic al Naşterii Domnului, va fi sărbătorit de credincioşii ortodocşi de stil vechi sâmbătă, 7 ianuarie, ei păstrând calendarul iulian. Revelionul pe stil vechi este sărbătorit în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, iar Boboteaza pe 19 ianuarie. Crăciunul este cinstit de credincioşii suceveni de stil vechi după tradiţiile locului. În judeţul Suceava, după estimări recente, sunt 11 mănăstiri, şapte schituri şi 22 de biserici de mir ortodoxe de stil vechi. La Mănăstirea Slătioara, unde este şi sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, sunt aşteptaţi de Crăciun, dar şi în Ajunul Crăciunului, sute de credincioşi din toată ţara pentru a lua parte la Sfânta Liturghie, care va fi săvârşită de mai mulţi episcopi, preoţi şi diaconi.

În Ajunul Crăciunului, vineri, 6 ianuarie, se va face Vecernia (slujba de seară), urmată de slujba de Priveghere a Naşterii Domnului. Atât la slujba de seară, cât şi după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun, credincioşii de stil vechi cântă colinde. Credincioşii de stil vechi păstrează obiceiul „mersului cu icoana”. Preoţii intră în fiecare casă şi vestesc Naşterea Domnului. În localităţi precum Slătioara, Păiseni, Roşiori, Vatra Dornei, Izvoarele Sucevei, Mănăstirea Humorului, Râşca, Slatina, Baia, Bogdăneşti, Drăguşeni, Fălticeni, Mălini, Rădăşeni, Slatina, Şaru Dornei, Vadu Moldovei etc., unde sunt şi locuitori ortodocşi de stil vechi, aceştia s-au pregătit să primească preotul în Ajunul Crăciunului, adică pe 6 ianuarie, când credincioşii ortodocşi care păstrează calendarul gregorian sărbătoresc Boboteaza.

Bucate de post şi rugăciune, în Ajun

La unele biserici de stil vechi, în Ajunul Crăciunului, se adună copii şi tineri, frumos îmbrăcaţi în costume populare, care, după slujba de priveghere, cântă colinde. Şi în ziua Naşterii Domnului, în biserică se cântă colinde. Chiar dacă țin sărbătorile „pe vechi”, cum se spune, după calendarul iulian, credincioşii nu au obiceiuri foarte diferite de cele ale credincioşilor de stil nou. Şi la ei preotul merge cu icoana pe la casele credincioşilor, şi ei postesc, cântă colinde de Crăciun, şi cinstesc Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos. Sute de credincioşi de stil vechi își primenesc casele şi pregătesc mese cu bucate de post, pentru Ajunul Crăciunului. De pe mesele unor gospodari (depinde de zonă) nu vor lipsi turtele cu nucă, ce poartă denumirea de „scutecele Domnului”. Ca şi la credincioşii ortodocşi de stil nou, ziua de Ajun este foarte importantă. Gospodinele pregătesc 12 feluri de mâncare, în numele celor 12 apostoli, printre care amintim grâu fiert amestecat cu nucă şi zahăr, bob fiert, mazăre, compot de prune afumate, sarmale de post cu hribi, cozonac cu mac sau cu nucă de post şi turtă cu nucă. Toate aceste bucate, după cum ne-au povestit câţiva credincioşi de stil vechi, se mănâncă după plecarea preotului, seara, când toţi membrii familiei se adună într-o cameră, unde sunt aşezate o icoană cu Naşterea Domnului şi o candelă aprinsă. În faţa acestei icoane toate persoanele din casă se închină.

Tradiţii ale lipovenilor

Crăciunul se serbează pe 7 ianuarie şi de cei peste 2.500 de ruşi lipoveni care trăiesc în judeţul Suceava. Comunităţile cele mai însemnate de ruşi lipoveni din judeţul Suceava se află la Climăuţi, comuna Muşeniţa, Lipoveni, comuna Mitocu Dragomirnei, Manolea, comuna Forăşti, dar şi în municipiile Suceava, Fălticeni, Rădăuţi şi în oraşul Gura Humorului. Lipovenii ţin cu străşnicie la tradiţiile lor păstrate de la strămoşi. În seara de Ajun, îmbrăcaţi în port tradiţional, fetele cu „shupca”, fusta lipovenească, şi „shalika” - baticul colorat, fără a uita de brâul cu ciucuri „pois” şi de mătănii „lestovka”, iar bărbaţii în cămaşă lipovenească - „rubashka”, legată şi ea cu „pois”, peste care pun şi „bikeshka”, haina neagră lungă, care să-i apere de frigul iernii, merg la slujba de noapte, „vsenosnoe bdenie”, care precede liturghia.

În ziua de Crăciun, lipovenii merg la biserică la Sfânta Liturghie, iar după ce aceasta se termină, toată familia se aşază la masă, după ce şi-a cerut binecuvântare şi dezlegare pentru „mâncarea de dulce”. Lipovenii nu sunt singurii care sărbătoresc Crăciunul pe 7 ianuarie, alături de ei fiind şi ucraineni, greci, sârbi etc. şi toţi românii care ţin sărbătorile după calendarul iulian.

Masa de Crăciun

Sărbătoarea Crăciunului aduce pe masa gospodarilor lipoveni bucate alese, precum „haladet” – piftia specială, care se serveşte cu hrean, tăiţeii fierţi în supă de pasăre „lapsa”, sărmăluţele în foi de viţă-de-vie sau varză. Peştele nu lipseşte de pe masa de Crăciun, regăsindu-se preparat în ciorba de perişoare sau chifteluţe. La desert, se serveşte cozonac cu nucă, colţunaşi cu brânză „vareniki”, alte specialităţi ruseşti, „pirajki” sau simple prăjiturele.

Imediat după servirea mesei încep să apară şi colindătorii, grupuri de fete şi băieţi, care colindă în casă, în faţa icoanei cu candela aprinsă, singurul colind fiind cântarea bisericească „Hristos Rajdaetsea”. Colindul se începe de la casa preotului satului şi se continuă cu celelalte gospodării. Cei care nu au terminat de colindat în prima zi pot continua şi în a doua zi de Crăciun. Colindele au menirea de a vesti Naşterea pruncului Iisus Hristos, veste care este primită cu bucurie de fiecare gazdă. Credincioşii suceveni care ţin sărbătorile după calendarul iulian susţin că au grijă să nu piardă obiceiurile păstrate de la străbunii lor şi îşi educă copiii în acelaşi spirit.