Spectacolul datinilor şi obiceiurilor de iarnă din Bucovina a atras puzderie de lume în centrul Sucevei

Frenezia sărbătorilor de iarnă a cuprins ieri întreg municipiul Suceava, care a găzduit un spectacol de dimensiuni impresionante – peste 1.500 de urători şi colindători din întreg judeţul, dar şi din regiunile Cernăuţi şi Crasna.

Festivalul internaţional de datini şi obiceiuri de Anul Nou „După datina străbună”, organizat de Consiliul Judeţean Suceava, s-a dovedit a fi nu doar o extraordinară mobilizare de forţe, ci şi un spectacol fascinant, care a adunat mii de spectatori chiar din primele momente, de la debutul imensei parade a măştilor, care a început de la ora 11:00, pe traseul Staţiunea Agricolă – esplanada Casei de Cultură.

Frumuseţea costumelor, spectacolul trupelor de urători, dansul şi muzica ursarilor, căluşarilor, pocniturile din bici şi vuietul buciumelor au atras mii şi mii de oameni pe parcursul întregii parade, până în centrul Sucevei, care a devenit neîncăpător pentru puzderia de lume adunată aici, care a urmărit cu mare interes urăturile adresate mai marilor judeţului şi oraşului, care i-au urmărit de pe treptele Palatului Administrativ.

Urătorii din Vicov, cu ale lor vorbe meşteşugite şi cu tâlc, frumoasele cântece şi dansuri ale oaspeţilor din Crasna, păstrători ai vechilor tradiţii şi meseriaşi în reprezentaţii de Malanca, au fermecat mulţimile.

Parada măştilor populare - „şarpele cu 3.000 de ochi” care a blocat principala arteră de circulaţie a Sucevei

În aşteptarea impresionantului alai care a pornit din dreptul Staţiunii Agricole, sute de oameni s-au adunat în stradă, chiar şi cu o jumătate de oră înainte de a începe, iar de cum s-au făcut auzite primele tobe, pocnituri din bici şi glasul buciumelor, principala arteră de circulaţie a fost ocupată de spectatori de o parte şi de alta a zonei carosabile.

Dacă pentru cei aflaţi în spatele paradei defilarea a fost o corvoadă, circulaţia fiind blocată timp de mai mult de o oră pe două benzi, pentru cei aflaţi în trafic pe celălalt sens de circulaţie aglomeraţia inerentă nu a fost deloc un motiv de supărare, atât şoferii, cât şi pasagerii urmărind cu mult interes bandele de căluşari, ursari, babe şi moşi, rudari şi militari, spahii şi plăieşi ai lui Ştefan Voievod, care deschidea calea, călare pe un superb cal alb, precum vestitul Catalan.

Aproape fiecare dintre spectatori, atât cei de pe trotuare, cât şi din maşini, chiar şi cei aflaţi la volan, încerca să imortalizeze evenimentul pe telefoanele mobile sau pe tablete, încântaţi de costumaţiile interesante, de spectacolul făcut de reprezentanţii comunităţilor în care aceste datini şi obiceiuri se păstrează de sute sau chiar mii de ani.

În plus, pe întreg traseul, mii de oameni au urmărit parada tradiţiilor populare de Anul Nou din clădirile situate de o parte şi de alta a arterei principale, în vreme ce o mulţime de oameni au aşteptat sosirea urătorilor în Centru, acolo unde fiecare dintre participanţi urma să demonstreze cu ce talente artistice se prezintă în faţa publicului.

De sus, parada tradiţiilor populare se vedea ca un imens şarpe, ce se unduia pe principala arteră de circulaţie a Sucevei, privind în jur, la mulţimea ce îl admira, cu cei peste 3.000 de ochi din care era alcătuit.

Spectacolul datinilor din toată Bucovina

Urătorii de la Vicovu de Sus au deschis şirul reprezentaţiilor de ilustrare a tradiţiilor populare de iarnă, încântând publicul adunat ciorchine în jurul Palatului Administrativ cu versurile lor şugubeţe, sfătoase şi umoristice în acelaşi timp.

Mai marii judeţului – adică preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, prefectul Constantin Harasim, dar şi primarul Sucevei, Ion Lungu, au avut parte de urături personalizate, iar grupurile de colindători/urători au fost răsplătite cu rumeni colaci şi dulciuri.

Unul dintre cele mai captivante spectacole s-a dovedit a fi cel al reprezentanţilor regiunii Crasna (Ucraina), români în sânge şi simţiri, adevăraţi păstrători ai obiceiurilor străvechi, care au cântat şi au jucat de au înfiorat publicul spectator.

Mii de suceveni au urmărit dansul babelor şi moşilor, al regilor şi reginelor, dar mai ales cel al urşilor şi ursarilor, impresionanţi prin costumele grele, din baloţi de paie, care cântăreau chiar şi mai mult de 100 de kg.

Gheorghe Flutur şi-a exprimat încântarea de a vedea reprezentate la acest eveniment tradiţiile din regiunea istorică Bucovina, prin colaborarea cu regiunea Cernăuţi, al cărui preşedinte, Ioan Muntean, i-a fost alături pe durata întregului spectacol.

„La mulţi ani, sărbători fericite! La mulţi ani, Ştefanilor de astăzi! Vă invit să urmăriţi şi Malanca celor de la Vicov, care au fost prezenţi aici, călare - banda lui Ştefan cel Mare”, a spus Flutur, după reprezentaţiile de pomină ale celor din Crasna, invitând lumea către scena de pe esplanada Casei de Cultură, unde, de la ora 13.00, a început un spectacol-maraton, Festivalul internaţional de datini şi obiceiuri de Anul Nou „După datina străbună”.

Pe rând, sub privirile a zeci de mii de oameni, veniţi din întreg judeţul, dar şi din alte părţi, pentru a se înfrupta din această veritabilă festivitate a obiceiurilor tradiţionale, de o complexitate unică în România, pe scenă s-au perindat, până târziu în noapte,  Urătorii de la Humor, Jocul caprei de la Mălini, Irozii de la Şcheia, Jocul căiuţilor de la Hănţeşti, Jocul caprei de la Poiana Stampei, Cerbul de la Corlata, Malanca de la Ostra, Ceata de la Dolheştii Mici, Jocul căiuţilor de la Zvoriştea, Urşii de la Volovăţ, Jocul caprei de la Dolhasca, Urşii de la Udeşti, Bungherii de la Vama, Banda lui Jianu de la Boteşti (Horodniceni), Malanca de la Stroieşti, Căiuţii de la Horodnic de Jos, Banda lui Harap, arnăuţii de la Drăguşeni, Malanca de la Capu Codrului, Formaţia de căiuţi de la Botoşani, Ceata de la Baia, Jocul căiuţilor de la Botoşana, Hurta (Împăraţii) de la Bosanci, Urşii de la Bogdăneşti, Ceata de la Fântânele, Partia de la Pârteştii de Jos, Căiuţii de la Calafindeşti, Malanca de la Todireşti, Malanca de la Ilişeşti, Urşii de la Preuteşti, Turca (Frumoşii) de la Moara, Malanca de la Bălăceana, dar şi Caprele şi urşii de la Vultureşti.

Ştefan cel Mare şi plăieşii săi călare

O prezenţă de acum obişnuită, dar la fel de apreciată a fost şi anul acesta cea a personajului „Ştefan cel Mare”, cel mai mare român al tuturor timpurilor, conform voturilor exprimate din întreaga ţară, în urmă cu câţiva ani.

Călare pe un armăsar alb ce aminteşte de celebrul Catalan, al domnitorului moldovean, dar care răspunde la numele de Jimmy, vicoveanul care îl reprezintă pe Ştefan cel Mare tocmai din 1989 a fost admirat de mii de spectatori, la fel ca şi plăieşii săi, de asemeni călare, pe cai frumoşi şi mândri.

Aceştia au stat foarte mult prin mulţime, pe strada Nicolae Bălcescu, care a fost închisă circulaţiei chiar de la primele ore ale dimineţii, numărul foarte mare de spectatori, de ordinul zecilor de mii – pe durata întregii zile, demonstrând că măsura a fost una total justificată.

Festivalul internaţional de datini şi obiceiuri de Anul Nou face parte din proiectul „Crăciun în Bucovina” şi se va încheia cu sărbătorile de iarnă pe stil vechi, evenimentele urmând să aibă loc în perioada 7-13 ianuarie 2017, în localităţile Cornu Luncii, Drăguşeni şi Râşca.