Un nou caz de botulism la Suceava, din cauza unei conserve de fasole

Un nou caz suspect de botulism a fost înregistrat la Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” din Suceava. Un bărbat în vârstă de 47 de ani, din Câmpulung Moldovenesc, a fost internat miercuri seara, în secţia Boli Infecţioase a spitalului, cu manifestări ”care sugerează botulismul”, după cum ne-a declarat medicul de caz, dr. Christina Nicolae. Dr. Nicolae a afirmat că pacientul prezenta manifestări neurologice, tulburări de vedere şi alte simptome care au determinat-o să suspecteze botulismul, incriminat în acest caz fiind consumul unei conserve de fasole, în data de 16 decembrie. ”Facem şi alte investigaţii şi explorări, dar toate simptomele manifestate de pacient ne conduc spre diagnosticul de botulism”, a declarat medicul infecţionist.

Conform celor relatate de pacient, el a fost singurul din familie care a mâncat din conserva de fasole.

Spre norocul pacientului, Spitalul de Urgenţă dispune de ser antibotulinic. Managerul spitalului, Vasile Rîmbu, a declarat că serul a fost eliberat imediat din farmacia spitalului, iar dr. Nicolau a  decis administrarea de îndată. Totodată, Rîmbu atrage atenţia populaţiei să aibă mare grijă la alimentele pe care le consumă, în special la cele conservate. ”Botulismul este o boală extrem de gravă, care duce la moarte, dacă nu se intervine imediat cu tratament specific. În cazurile care au ajuns la noi, de cele mai multe ori sursa îmbolnăvirii au fost conservele, preparate în casă sau din comerţ. Trebuie să avem mai multă grijă la ce mâncăm”, a spus managerul spitalului, Vasile Rîmbu.

Botulismul este provocată de o toxină produsă de Clostridium botulinum şi de cele mai multe ori apare în urma consumului de conserve preparate în gospodărie. Există mai multe tipuri de toxină botulinică, dar tipurile A, B şi E determină peste 95% dintre cazurile de botulism la om.

Tratamentul cu ser antibotulinic este obligatorie

În botulism, terapia antitoxicå cu ser specific, preferabil polivalent, este obligatorie şi este  recomandată în primele 24 ore după apariţia primelor semne, evitându-se astfel evoluţia intoxicaţiei către forme grave ce necesită tratament specializat în unităţi de terapie intensivă (respiraţie asistată).

Studii asupra unor cazuri determinate de neurotoxina tip A au arătat că la pacienţii care au primit ser anti A în maximum 24 de ore de la apariţia semnelor clinice mortalitatea a fost de  10%, cu o durată medie de spitalizare de 10 zile, comparativ cu cei ce nu au primit ser, la care mortalitatea a fost de 46%, iar media spitalizării a depăşit 50 de zile.

Importanţa toxiinfecţiei este dată atât de gravitatea bolii, cât şi de faptul că neurotoxina botulinică poate fi utilizată în scopuri bioagresive, îndeosebi bioteroriste. Toxina botulinică este încadrată ca „agent bioagresiv categoria A“. Necesarul de ser este imposibil de asigurat în cazul unui atac armat ce are ca urmare un număr uriaş de pacienţi, dar orice stat îşi asigură stocurile de ser antibotulinic pentru a acoperi focarele naturale de toxiinfecţie alimentară şi protecţia accidentală a lucrătorilor din laboratoarele cu mare risc de contaminare.

În România, Ministerul Sănătăţii nu achiziţionează însă serul în sistem centralizat, ci lasă acest lucru la latitudinea spitalelor, din bugetul lor propriu. În condiţiile în care în ţară apar 20-30 de cazuri pe an, spitalele judeţene sau municipale evită să dea câteva zeci de mii de euro pentru a achiziţiona un ser care are valabilitate maximă 12 luni. Până acum câţiva ani, serul se producea la  Institutul Cantacuzino din Bucureşti, dar după ce activitatea institutului a fost oprită, unica posibilitate este importul şi singura companie farmaceutică ce poate importa este Unifarm SA.

După ce în ultimii doi ani Spitalul de Urgenţă Suceava a înregistrat pacienţi cu botulism şi a fost nevoit să caute de urgenţă ser, a achiziţionat şi câteva doze de rezervă, cu care acum poate salva viaţa câmpulungeanului.