Infracţiunile electorale care duc la închisoare

Necunoaşterea sau încălcarea cu bună ştiinţă a legii electorale îi poate duce pe cei în cauză direct la închisoare. Activităţile încadrate ca infracţiuni sancţionabile cu puşcăria sunt împiedicarea exercitării drepturilor electorale, coruperea alegătorilor, frauda la vot, violarea confidenţialităţii votului, nerespectarea regimului urnei de vot şi falsificarea documentelor şi evidenţelor electorale. Un manual cu instrucţiuni şi reglementări privind alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din anul 2016 a fost pus de Autoritatea Electorală Permanentă la dispoziţia tuturor preşedinţilor secţiilor de votare, din acesta reieşind că pedeapsa stipulată de legislaţie în cazul infracţiunilor electorale este, de regulă, de la 6 luni la 3 ani. Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor înseamnă oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat.

Frauda la vot este fapta persoanei care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător. Tot ca fraudă este apreciată şi utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals. Pedeapsa cu închisoarea pentru violarea confidenţialităţii votului se aplică în cazul în care secretul votului este încălcat de un membru al biroului electoral al secţiei de votare, pentru celelalte persoane fiind aplicabilă amenda penală.

Nerespectarea regimului urnei de vot este definită de lege ca deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării sau încredinţarea urnei speciale altor persoane decât membrii biroului electoral al secţiei de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiţii decât cele prevăzute de lege.

Sistemul informativ avertizează imediat dacă un alegător a mai votat o dată

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori pe lista electorală complementară a unor persoane care nu figurează în această listă. Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obţinute în secţiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani. La fel se pedepseşte introducerea de date, informaţii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informatic naţional necesar stabilirii rezultatelor alegerilor.

Pe lângă infracţiuni, legea electorală face referire şi la faptele care constituie contravenţii, sancţionabile cu amenzi de la 1.500 la 10.000 de lei.

Duminică, votarea începe la ora 7.00 şi are loc până la ora 21.00. Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea unde îşi au domiciliul ori reşedinţa. În cazul în care, în ziua votării, alegătorii se află în altă unitate administrativ-teritorială din cadrul aceleiaşi circumscripţii electorale, aceştia pot vota la orice secţie de votare din cadrul circumscripţiei electorale unde îşi au domiciliul sau reşedinţa. Precizăm că sistemul informatic de monitorizare a prezenţei la vot şi de prevenire a votului ilegal semnalează dacă: persoana care s-a prezentat la vot a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv; dacă şi-a pierdut drepturile electorale; dacă este arondată la altă secţie de votare; dacă este omisă din lista electorală permanentă, are domiciliul sau reşedinţa în raza teritorială a secţiei de votare respective şi dacă a formulat o solicitare de a fi înscrisă în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; dacă şi-a mai exercitat dreptul de vot la acelaşi scrutin.

Peste 500 de poliţişti sunt angrenaţi în paza secţiilor de votare

Conform Legii nr. 208/ 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.

Un comunicat de presă transmis de Inspectoratul de Poliţie Judeţean precizează că la nivelul judeţului Suceava, 521 de poliţişti vor fi angrenaţi în paza secţiilor de votare, în perioada 10 – 11 decembrie a.c.. Poliţiştii vor asigura paza a 266 de secţii din cele 555. Paza altor 103 secţii va fi asigurată de jandarmi, iar pentru 41 de secţii paza va fi asigurată de poliţişti de frontieră. Alte 114 secţii vor fi păzite de lucrători din cadrul ISU, iar pentru 31 de secţii paza va fi asigurată de lucrători ai Şcolii Militare de Jandarmi Fălticeni. 252 de poliţişti vor fi angrenaţi suplimentar pentru activităţi de menţinere a ordinii şi liniştii publice.

Poliţia recomandă populaţiei să sesizeze orice încălcare a legii electorale la 112.