Cinci suceveni au dus Solia Cetăţii de Scaun a Sucevei la Alba Iulia

O delegaţie formată din cinci suceveni, în frunte cu doctorul Petrea Dulgheru, preşedintele Colegiului Medicilor Veterinari Suceava, a fost Solia Cetăţii de Scaun a Sucevei la Marea Unire de la Alba Iulia, un eveniment de tradiţie, o reconstituire a marelui moment de la 1 Decembrie 1918. A fost al şaselea an consecutiv în care Petrea Dulgheru a rostit în faţa Sălii Unirii, în Cetatea Alba, mesajul solemn al Cetăţii Sucevei.

Petrea Dulgheru s-a prezentat în faţa publicului într-un costum medieval, în timp ce ceilalţi patru membri ai soliei, toţi din Broşteni, au fost îmbrăcaţi în straie populare. Cei patru au sunat în „coarne”, după modelul celor folosite în epoca medievală, în timp ce doctorul Dulgheru a ţinut în mână un buzdugan.

Cei cinci suceveni au ajuns la Alba Iulia după un pelerinaj de trei zile, care a cuprins şi o reculegere la Mănăstirea Putna, la mormântul marelui Ştefan, şi o trecere dureroasă pe la fosta temniţă de la Sighet şi pe la Cimitirul Săracilor, unde au fost îngropaţi deţinuţii politici care au fost închişi la Sighet. Printre ei şi Iuliu Maniu şi Gheorghe Brătianu, doi dintre fruntaşii politici şi artizani ai Marii Uniri.

După 1990, Petrea Dulgheru a fost prezent aproape în fiecare an la marele eveniment din Cetatea Alba, locul Marii Uniri. Dacă în ultimii şase ani a avut rolul oficial de Solie a Cetăţii de Scaun, în trecut acesta a fost prezent la Alba Iulia alături de familie.

„Cum am mai spus şi cu alte ocazii, cine este român adevărat trebuie să ajungă pe 1 Decembrie la Alba Iulia, unde se simte cu adevărat că este locul Marii Uniri. Trebuie să demonstrăm că suntem încă o forţă ca naţiune, iar acesta este unul din momentele în care o putem face. Vreau să remarc cu bucurie că la Alba Iulia au fost prezenţi foarte mulţi tineri, din aproape toată ţara”, a spus Petrea Dulgheru. El a ţinut să remarce şi spectacolul de muzică folclorică şi patriotică de la Alba, la care au asistat 50.000 de oameni. Aici, suceveanul a fost mişcat de modul în care a fost interpretat cântecul „Ţara mea şi mândra mea” de către Dumitru Farcaş. Un cântec minunat, o încurajare în a ne iubi ţara şi neamul, un imn care ar trebui să intre în inima cât mai multor români.