Diplomele de "Cetăţean de Onoare" pentru Iancu Flondor şi Ion Nistor vor fi înmânate urmaşilor acestora

Consiliul Judeţean Suceava a aprobat, în şedinţa de ieri, acordarea titlului de "Cetăţean de Onoare" post-mortem pentru marii militanţi unionişti bucovineni Iancu Flondor şi Ion Nistor. Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunţat că diplomele vor fi înmânate urmaşilor celor doi unionişti, respectiv unei nepoate a lui Iancu Flondor şi la doi nepoţi ai lui Ion Nistor. Propunerea de acordare a acestor titluri a provocat dezbateri aprinse în CJ, consilierul PSD Mihai Grozavu afirmând că trebuie clarificat până unde poate merge în timp ”post-mortem” şi dacă astfel de gesturi sunt necesare în cazul marilor personalităţi. ”Sunt personalităţi istorice. E nevoie să întărim noi, cu acest titlu de <Cetăţean de Onoare>? Aşa îl facem şi pe Mihai Eminescu <Cetăţean de Onoare>. Credeţi că Flondor ar fi acceptat să primească titlul de la o generaţie care a întărit preluarea Bucovinei de un alt stat?”, a întrebat Grozavu.

În replică, Flutur a afirmat că acest gest, făcut de Ziua Bucovinei, înseamnă ”o asumare a eroilor”, a unor bucovineni ”cu care ne mândrim” şi faţă de care arătăm astfel respect. Preşedintele a spus că a discutat cu urmaşii lui Iancu Flondor şi Ion Nistor despre proiectul CJ, iar răspunsul lor a fost că acordarea titlurilor ”îi onorează”.

Flutur a subliniat că este de acord, însă, cu elaborarea unui regulament în care să fie prevăzute în mod clar criteriile şi exigenţele de acordare a titlului de ”Cetăţean de Onoare al judeţului Suceava”.

Totodată, el a îmbrăţişat o altă propunere a lui Grozavu, de preluare la Muzeul Bucovinei a Casei Memoriale "Ion Nistor", din Vicovu de Sus şi de introducere a acesteia în circuitele turistice promovate de muzeu.

Personalitatea celor doi militanţi unionişti va fi evocată în şedinţa solemnă a Consiliului Judeţean

Ziua Bucovinei va fi marcată de Consiliul Judeţean în 28 noiembrie, printr-o şedinţă solemnă, în cadrul căreia vor fi evocate şi figurile celor doi militanţi care au contribuit decisiv la unirea Bucovinei cu Regatul României. 

Dr. Iancu Flondor a prezidat, la 28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei, întrunit în Sala Sinodală din Palatul Mitropolitan din Cernăuţi, care a adoptat prin vot moţiunea Unirii Bucovinei cu Regatul României. Prin aceasta s-a hotărât "unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru, cu regatul României". Iancu Flondor a fost ales ca preşedinte al Consiliului Naţional Român şi a devenit primul şef al guvernului român în Bucovina. La data de 18 decembrie 1918, el a fost numit în funcţia de ministru secretar de stat, fără portofoliu, însărcinat cu administrarea Bucovinei în Guvernul Ion I.C. Brătianu. În această calitate, a pus bazele noii administraţii româneşti în Bucovina: a introdus limba română în învăţământ, în administraţie, justiţie etc.; a angajat funcţionari din rândul autohtonilor; a militat pentru recuperarea depozitelor din băncile austriece; a sprijinit presa românească; a promovat democratizarea vieţii publice şi a pledat în favoarea intereselor ţăranilor în cadrul elaborării proiectului de reformă agrară ş.a..

Istoricul Ion I. Nistor a fost membru al comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi, care a hotărât unirea cu România. Aici a redactat „Actul Unirii”. A fost profesor la universităţile din Viena şi Cernăuţi, rector al Universităţii din Cernăuţi, profesor universitar la Bucureşti, membru al Academiei Române, director al Bibliotecii Academiei Române, fruntaş al Partidului Naţional Liberal, fost ministru de stat, apoi, succesiv, ministru al Lucrărilor Publice, al Muncii şi, în final, al Cultelor şi Artelor.