Nici un răspuns de la Ministerul Agriculturii, pentru despăgubirea agricultorilor cu 20.000 de hectare calamitate de secetă și grindină

Suprafeţe mari de teren agricol, în jur de 20.000 de hectare, au fost evaluate în acest an de comisii mixte coordonate de Prefectura Suceava, pentru a se stabili pagubele produse de grindină, respectiv secetă. Evaluările s-au făcut în lunile august şi septembrie, în fiecare localitate în parte şi au fost transmise la Ministerul Agriculturii. Din păcate, nici acum, când am trecut deja de jumătatea lunii noiembrie, de la minister nu a venit vreo veste bună.  Mai exact o ordonanţă de urgenţă prin care să se aprobe o schemă de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenele meteorologice de grindină sau secetă. Din informaţiile neoficiale ajunse la instituţiile din Suceava, pentru pagubele produse de grindină încă de la început nu au existat prea multe speranţe, însă, din păcate, nici pentru pagubele produse de secetă nu s-a primit vreun semnal favorabil. Pe lângă faptul că agricultorii aveau mare nevoie de un ajutor minim care să compenseze cât de cât pagubele, nu putem să nu remarcăm şi faptul că s-au cheltuit sume importante pentru evaluări care s-au făcut, se pare, în zadar. Comisiile mixte care au reunit reprezentanţi ai mai multor instituţii s-au deplasat în teren, în câteva zeci de localităţi. Din comisiile care au făcut evaluările privind pagubele produse de secetă au făcut parte câte un reprezentant de la Direcţia Agricolă Suceava, Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, Direcţia de Finanţe, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Suceava, plus un reprezentant al primăriei din fiecare localitate.

Rezultatele evaluărilor

Prin evaluarea finală a pagubelor produse de grindina care a căzut masiv în zona Rădăuţi-Siret pe 17 iulie s-a stabilit că fenomenele extreme au provocat distrugeri pe 5.176 de hectare de teren cultivate cu diferite culturi. Cele mai mari pagube au fost la Bălcăuţi, peste 1.700 de hectare fiind calamitate.

Pagubele au fost mari şi în condiţiile în care culturile erau mature, iar gradul de calamitare a fost de 80-100%. De altfel, aproximativ jumătate din suprafeţele distruse erau cultivate cu cereale în prag de recoltare.

În ceea ce priveşte seceta, evaluările finale au arătat că în 24 de localităţi din judeţ au fost afectate peste 15.000 de hectare care au fost cultivate în acest an.

Cele mai importante suprafeţe calamitate au fost la Fântânele – 2.286 de hectare, Grămeşti – 1.833 de hectare, Liteni – 1.745 de hectare, Forăşti – 1.094 de hectare şi Todireşti – 944 de hectare.Terenurile evaluate au avut grad de calamitare cuprins între 30 şi 80%. De precizat că evaluările s-au făcut doar în localităţile în care fermierii au solicitat în scris acest lucru, la nivel de judeţ gradul de calamitare fiind şi mai ridicat.