Numărul de câini care vagabondează pe străzile Sucevei a crescut din nou foarte mult, ceea ce a făcut ca primarul oraşului, Ion Lungu, să solicite firmei Diasil să suplimenteze numărul de hingheri pentru strângerea lor. Lungu a declarat, ieri, în conferinţă de presă, că problema câinilor comunitari este ”una reală” şi că în perioada următoare activitatea de strângere a lor ”va fi accelerată”. ”Sunt total nemulţumit că au apărut foarte mulţi câini. Se spune că acea doamnă Ieş (n.r.- Eugenia Ieş, reprezentanta Asociaţia Bruno Pet) a înfiinţat un adăpost clandestin de câini în Suceava, pe care noi l-am contestat”, a afirmat primarul. El a subliniat că adăpostul ridicat de Bruno Pet în imediata apropiere a celui deţinut de primărie nu are nici un fel de autorizaţie, iar administraţia locală a solicitat în instanţă să fie înlăturat. ”Am dat dispoziţie foarte clară să mărim numărul forţelor de prindere, numărul de hingheri. Să vedem ce facem cu firma din Germania cu care colaborăm, ca să strângem câinii de pe străzi. În adăpost mai este loc pentru că vreo 500 de câini au fost duşi în Germania, în baza contractului pe care îl avem. Este o problemă reală”, a mai spus primarul Ion Lungu.
Creşterea numărului de câini comunitari în oraş a fost sesizată de administraţia locală încă de la sfârşitul lunii septembrie. Verificările efectuate împreună cu Direcţia Sanitar -Veterinară au arătat că animalele au fost aduse de la Ilişeşti, unde au fost ţinute într-un grajd de bovine dezafectat, de către Asociaţia Bruno Pet. În oraş au fost cazate într-un adăpost construit ilegal de aceeaşi asociaţie, în Lunca Sucevei, de unde puteau migra fără probleme pe străzi din toate cartierele.
Adăpostul clandestin a fost descoperit de un poliţist local în data de 23 august a.c., care a întocmit proces verbal de constatare a contravenţiei. Măsurile dispuse pentru reprezentanta asociaţiei, Eugenia Ieş, au fost sistarea lucrărilor de construire, plata unei amenzi de 5.000 de lei, desfiinţarea amenajărilor executate fără autorizaţie de construire şi readucerea terenului la starea iniţială.
Primăria este în proces cu o asociaţie de protecţia animalelor pentru demolarea adăpostului de câini clandestin
O echipă de inspectori veterinari care a controlat adăpostul provizoriu în data de 13 septembrie a constatat că aici ”sunt 60 de câini aduşi de la locaţia din Ilişeşti, unde a funcţionat anterior Asociaţia Bruno Pet. Câinii erau identificaţi, aveau carnete de sănătate şi au fost vaccinaţi antirabic în 2015”. Preşedintele asociaţiei a fost sancţionat contravenţional pentru că nu a vaccinat câinii antirabic şi în 2016.
În 26 septembrie, DSV a informat primăria că adăpostul Asociaţiei de Protecţie a Animalelor Bruno Pet nu este autorizat pentru că nu îndeplineşte condiţiile sanitar-veterinare prevăzute de lege, că Eugenia Ieş, reprezentanta asociaţiei, ”deţine un număr de 54 de câini, conform Registrului de Inventar prezentat în momentul controlului şi a verificărilor efectuate în registrul de Evidenţă a Câinilor cu Stăpân (RECS)”, iar ”adăpostul (grajdul de bovine dezafectat) de la Ilişeşti, unde au fost cazaţi câinii, nu a fost şi nu este înregistrat sanitar-veterinar”. ”Din verificările efectuate la faţa locului s-a constatat că un număr de 12 câini selectaţi aleatoriu din adăpostul amenajat în Lunca Sucevei se regăsesc în RECS, fiind înregistraţi pe numele proprietarei, pe adresa sa din municipiul Suceava”, mai precizează inspectorii veterinari.
Eugenia Ieş a contestat în instanţă amenda dată de Poliţia Locală, iar primăria a dat-o în judecată pentru că refuzat să demoleze adăpostul ridicat ilegal în Suceava.
Prezenţa câinilor vagabonzi se reflectă şi în numărul persoanelor muşcate, care au avut nevoie de îngrijiri medicale şi tratament antirabic. Numai la Spitalul de Urgenţă ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava au ajuns, în acest an, peste 500 de oameni muşcaţi de câini, dintre care aproape 150 de copii. Tratamentul specific fără ser antirabic costă 307,29 lei/pacient şi tratamentul complet (vaccin antirabic, vaccin antitetanic şi ser antirabic) – 565,95 lei/pacient. La acestea se adaugă şi costurile de consultaţie în UPU şi la Boli infecţioase, toaleta plăgii, sutură, dacă este cazul şi uneori zile de spitalizare, mai ales în cazul copiilor şi/sau al muşcăturilor multiple. Cei care nu sunt internaţi trebuie să urmeze o schemă de vaccinare care se întinde pe durata a 28 de zile.
(17 nov 2016, 11:37:52