Zeci de mii de ucraineni din judeţul Suceava, lăsaţi fără parlamentar

Zeci de mii de ucraineni din judeţul Suceava vor rămâne fără reprezentant în Parlamentul României după ce Ştefan Buciuta, fostul preşedinte al Uniunii Ucrainenilor din România, a reuşit să facă praf totul prin organizarea unui Congres nestatutar, aspect confirmat recent şi de o instanţă de judecată. Iar bomboana pe colivă a fost pusă recent, când Uniunea Ucrainenilor din România a trimis o adresă oficială către conducerea Camerei Deputaţilor prin care a anunţat că nu doreşte să aibă deputat în legislatura 2016-2020.

În plus, lista înaintată de UUR pentru validarea candidaturilor la alegerile programate pe 11 decembrie a fost respinsă de Autoritatea Electorală Permanentă pe motiv că persoanele aflate la conducerea organizaţiei nu au fost alese potrivit Statutului.

Ion Marocico, actualul deputat al UUR, este de părere că toate acţiunile lui Ştefan Buciuta şi ale celor care îl sprijină denotă nu doar lipsă de respect pentru comunitatea ucraineană din Suceava şi din toată ţara, ci şi o crasă nesimţire vizavi de valorile şi tradiţiile acestei etnii, una foarte numeroasă.

„Ca reprezentant al minorităţii ucrainene, am fost solicitat de membrii UUR ca în calitate de deputat să fac demersuri pentru a anula Congresul din 30-31 octombrie 2015. Este vorba de circa 70 de persoane care au semnat pentru anularea Congresului, iar în aceste condiţii am înaintat acţiune în instanţă, iar Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a constatat neregulile semnalate şi a decis anularea Congresului pentru că nu a fost respectat statutul”, a arătat Ion Marocico.

Ştefan Buciuta, omul care a distrus practic UUR

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a admis acţiunea iniţiată de deputatul Ion Marocico şi a constatat că cele mai multe dintre aspectele sesizate se confirmă. Cel mai important aspect este că atât convocarea, cât şi organizarea Congresului s-au realizat în mod nestatutar, deoarece iniţiator a fost Ştefan Buciuta. Acesta a convocat Congresul în calitate de preşedinte al UUR, calitate pierdută conform statutului întrucât a fost condamnat definitiv încă din data de 9 martie 2015.

Mai mult, prin hotărârea Comisiei de Etică şi Litigii, s-a hotărât că începând cu data de 15 martie 2015 Ştefan Buciuta nu mai are calitatea de preşedinte, conform Statutului UUR, hotărâre definitivă prin necontestare.

Despre aceste aspecte a fost înştiinţat şi Guvernul României, care a comunicat Departamentului pentru relaţii interetnice faptul că în conformitate cu Statutul UUR, Ştefan Buciuta nu mai este preşedinte, prerogativele sale fiind preluate de unul dintre prim-vicepreşedinţi.

Ştefan Buciuta nu a permis nici unui prim-vicepreşedinte să preia atribuţiile preşedintelui incompatibil şi a continuat să îşi exercite în mod nestatutar această calitate, deşi Comisia de Etică l-a desemnat în calitate de preşedinte interimar pe Ioan Robciuc, primul de pe lista prim­-vicepreşedinţilor.

Pentru a pregăti Congresul, preşedintele nestatutar a efectuat o serie de acte cum sunt: stabilirea ordinii de zi, stabilirea numărului de delegaţi pentru fiecare filială judeţeană, manipulând astfel gradul de reprezentativitate al fiecărei filiale la Congresul UUR. Mai mult, preşedintele condamnat al UUR a stabilit ordinea de zi, a convocat după bunul său plac participanţii la Congres, unii din membrii UUR fiind în imposibilitate de a participa la alegerile care au avut loc în cadrul Congresului UUR, încălcând grav statutul organizaţiei.

Toate documentele încheiate în scopul organizării Congresului UUR sunt lovite de nulitate absolută întrucât au fost semnate de Ştefan Buciuta în calitate de preşedinte, calitate pierdută din punct de vedere statutar odată cu condamnarea sa definitivă.

Judeţul Suceava, pus la colţ de Buciuta şi clica sa

O altă manevră frauduloasă marca Ştefan Buciuta ţine de stabilirea numărului de delegaţi reprezentanţi la Congres.

Filiala Suceava a UUR are un număr de peste 4.000 de membri activi, din cei câteva zeci de mii care trăiesc în tot judeţul Suceava, şi 25 de organizaţii locale, iar în şedinţa filialei Suceava din 22 septembrie 2015 s-a stabilit un număr de 45 de delegaţi. Ştefan Buciuta a călcat în picioare această decizie şi a anunţat că judeţul Suceava trebuie reprezentat la Congres de 23 de delegaţi şi 5 invitaţi.

Spre comparaţie, pentru judeţul Maramureş s-a stabilit un număr de 50 de delegaţi, în condiţiile în care această filială are un număr de 13 organizaţii, astfel încât numărul de membri delegaţi a fost stabilit în mod nestatutar, disproporţionat de mare faţă de numărul de membri.

Aşa se face că orgoliile unui individ care nu a făcut mai nimic pentru comunitatea ucrainenilor, cel puţin pentru cei din judeţul Suceava, pun o întreagă etnie într-o lumină total nefavorabilă şi chiar jenantă. Asta în condiţiile în care UUR primeşte anual de la bugetul de stat în jur de 7 milioane de lei, bani care de multe ori au rămas necheltuiţi, deşi se puteau derula foarte multe proiecte în favoarea etnicilor ucraineni.

Pentru ce a fost condamnat Ştefan Buciuta

Buciuta a fost condamnat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracţiunii de conflict de interese. Instanţa supremă a mai decis şi un termen de încercare de trei ani, dar l-a obligat pe fostul parlamentar din mandatul 2008-2012 la plata a 3.500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare către statul român.

Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, Ştefan Buciuta a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă, întrucât a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă al fiicei sale, prin care aceasta a fost angajată, în perioada 15 decembrie 2008 - 14 septembrie 2012, în funcţia de expert în cadrul biroului său parlamentar, în Circumscripţia electorală nr. 27 Maramureş - Colegiul uninominal nr. 7.

Prin angajarea la biroul parlamentar, fiica lui Ştefan Buciuta a încasat venituri salariale de 59.499 de lei.

Potrivit articolului 253 indice 1 din Codul Penal, "fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă".