Comemorarea a 54 de ani de la moartea istoricului Ion Nistor, la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus

Conducerea Liceului Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus a organizat, la finele săptămânii trecute, manifestări dedicate împlinirii a 54 de ani de la trecerea în nefiinţă a marelui istoric şi om politic bucovinean, academicianul Ion Nistor, fiu al acestei localităţi de pe valea Sucevei.

La acest moment comemorativ desfăşurat la bustul istoricului din faţa şcolii, în prezenţa elevilor, a cadrelor didactice, a reprezentanţilor autorităţilor locale, a avut loc o slujbă de pomenire pentru Ion Nistor, oficiată de pr. Ionuţ Moroşan şi pr. Ionel Maloş.

Vasile Bălici, profesor de istorie la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” Vicovu de Sus, a prezentat viaţa şi opera istoricului Ion Nistor. În continuare, viceprimarul oraşului Vicovu de Sus, Adrian Juravle, a exprimat importanţa activităţii lui Ion Nistor în viaţa comunităţii.

Părintele Ionuţ Moroşan, profesor de religie în cadrul liceului, a ţinut să sublinieze importanţa păstrării mereu vie a memoriei marelui om Ion Nistor, iar în încheiere, directorul liceului, prof. Angelo Cătălin Bărbuţă, le-a mulţumit celor prezenţi pentru participarea la acest moment solemn, de mare importanţă pentru viaţa şcolii şi a comunităţii.

La sfârşitul manifestării s-au împărţit participanţilor, elevi şi cadre didactice, covrigi pentru odihna sufletului istoricului al cărui nume îl poartă cu cinste liceul din Vicovu de Sus.

Reamintim că în anul 2002, cu ocazia comemorării a 40 de ani de la moartea savantului, a avut loc ceremonia de dezvelire a bustului istoricului în parcul din grădina liceului din Vicovu de Sus, liceu ce îi poartă numele din anul 1994. În anul 2012 a avut loc comemorarea a 50 de ani de la moartea istoricului. Cu această ocazie s-au desfăşurat manifestări la Liceul Tehnologic „Ion Nistor” la care au participat personalităţi marcante ale vieţii culturale româneşti de la nivel local şi naţional.

Istoric

Reprezentanţii liceului au trimis pe adresa redacţiei câteva repere despre viaţa şi activitatea lui Ion Nistor. La 4 august 1876 vedea lumina zilei Ion Nistor în satul Bivolărie, comuna Vicovu de Sus. A urmat şcoala la Vicovu de Sus, liceul la Rădăuţi, la Liceul „Eudoxiu Hurmuzachi”, iar apoi cursurile Facultăţii de Filosofie a Universităţii „Frantz Iosef” din Cernăuţi.

Între 1914 şi 1916 a ocupat catedra de istorie de la universitatea din Cernăuţi, iar în 1916 a devenit membru titular al Academiei Române, unde s-a întâlnit cu N. Iorga. În 1917 s-a refugiat la Huşi, apoi la Iaşi, unde a semnat declaraţia de război contra monarhiei habsburgice în numele Comitetului Naţional al românilor emigranţi din Austro-Ungaria. În luna martie 1918 a sosit la Cernăuţi, unde a desfăşurat o activitate deosebită pentru Unirea cea Mare a Românilor.

În perioada 1919-1939, în plan politic şi public, a avut responsabilităţi dintre cele mai diverse. A fost ministru al Bucovinei în Guvernul condus de Ion I.C. Brătianu în 1922-1926; senator de drept, între 1928-1933; ministru secretar de stat pentru minorităţi etnice în 1933; ministru al Muncii şi apoi ministru al Cultelor şi Artelor în Guvernul Gheorghe Tătărăscu.

În perioada 1939-1945 a continuat activitatea de cercetare istorică, deşi condiţiile social-politice erau vitrege. Începând cu anul 1941 a început redactarea Istoriei României şi a editat noi volume din corespondenţa austriacă din 1818-1837.

Între anii 1945-1950 a fost director al Bibliotecii, dar şi al Colecţiilor Academiei Române până în 1948, când predă gestiunea academicianului Iorgu Iordan. A

A continuat redactarea Istoriei României şi a scris Istoria Bucovinei (1775-1918).

În noaptea 5/6 mai 1950 a fost arestat şi închis la închisoarea Sighet. A fost eliberat pe data de 5 iulie 1955.

La 11 noiembrie 1962 Ion Nistor a încetat din viaţă la vârsta de 86 de ani, fiind înmormântat în Bucureşti, la Cimitirul Bellu.

În viaţa şi opera savantului au fost inserate momente decisive ale neamului românesc, cum ar fi: participarea la pregătirea Unirii Bucovinei cu România, Primul Război Mondial (1914-1918) şi Marea Unire din 1918, care l-a prins în plină afirmare ca cetăţean român şi ca istoric.