Dosarul celor doi medici judecaţi pentru ucidere din culpă: au trimis acasă un bebeluş cu simptome îngrijorătoare şi febră de aproape 40 de grade

Doi medici de la Spitalul Judeţean Suceava au fost trimişi în judecată pentru infracţiunea de ucidere din culpă, în cazul morţii unui bebeluş în vârstă de 6 luni. Tragedia s-a petrecut în urmă cu cinci ani şi jumătate, iar ancheta a decurs foarte anevoios, după cum am arătat într-un material publicat în Monitorul de Suceava zilele trecute. Revenim astăzi cu detaliile de anchetă din rechizitoriul de trimitere în judecată întocmit de un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava. O parcurgere a etapelor anchetei arată de ce dosarul penal a fost finalizat atât de greu, în aşteptarea expertizelor şi contraexpertizelor de la Institutul de Medicină Legală Iaşi. De asemenea, în cadrul dosarului s-au solicitat şi opiniile unor alte institute şi universităţi de medicină, care însă nu s-au dovedit decât o pierdere de timp. În principal, după cum vom detalia în acest material, medicul pediatru Doina Spânu şi medicul infecţionist Ingrid Rusu au ajuns inculpate pentru că nu au luat măsura imediată de internare pentru investigaţii amănunţite, deşi era vorba de un copil cu o stare generală alterată şi cu febră foarte mare, 39,8 ºC.

Filmul unei drame: au pierdut un copilaş superb, care avea 6 luni

Fetiţa familiei Ungureanu, din satul Sf. Ilie, Diana Beatrice, împlinise, în martie 2011, 6 luni. Micuţa a început să se simtă foarte rău, avea febră de 39,8, vărsături abundente şi diaree, iar mama sa, Adriana Ungureanu, s-a prezentat la Secţia de Pediatrie, unde pacienta a fost preluată de medicul Doina Spânu. După ce a consultat-o, Doina Spânu i-a pus un diagnostic prezumtiv care includea şi suspiciuni de meningită, astfel că Adriana Ungureanu a fost trimisă cu fetiţa la Secţia de Infecţioase. Aici, în ziua de 14 martie 2011, de serviciu era doctorul Ingrid Rusu. Aceasta a consultat fata în gât, opinând că are stomatită (o inflamaţie bucală). A pus diagnosticul „pneumonie interstiţială” şi „stomatită aftoasă”, femeia fiind îndrumată din nou la medicul pediatru, pentru eliberarea unei reţete. Un amănunt important de precizat este că cele două nu au luat decizia de internare a micuţei.

Femeia a plecat cu micuţa acasă, cu tratamentul prescris pentru problemele amintite mai sus, însă noaptea fetiţa a început să se simtă şi mai rău. A doua zi a ajuns din nou la Spitalul Judeţean, fetiţa fiind internată direct în secţia de „Reanimare pediatrie”. Copila a fost consultată din nou de cele două cadre medicale, Doina Spânu şi Ingrid Rusu, alături de alţi medici, însă starea ei era deja critică. Micuţa a suferit trei şocuri de convulsii, iar în câteva ore a decedat.

Concluzie la unison: Copilul trebuia internat obligatoriu de la prima prezentare

De aici încolo a început o anchetă care a părut interminabilă pentru părinţi, însă cu finalitatea sperată de aceştia: găsirea vinovaţilor. Asta din punctul de vedere al acuzării, al procurorilor, pentru că verdictul final va fi dat de judecători.

Primele indicii foarte importante ale anchetei au fost cele din certificatul de deces.  La examenul microscopic au rezultat numeroasele afecţiuni grave ale copilului, pe fondul cedării organismului: pneumonie interstiţială probabil gripală, meningoencefalită acută, gastroenterită acută catarală, limfadenită reactivă, splenită acută, stază şi degenerescenţă hepatică, ischemie renală.

Cauza principală a morţii a fost insuficienţa respiratorie acută, consecinţă a şocului septic, în stadiul de insuficienţă multiplă de organe, cel mai probabil cu punct de plecare respirator (pneumonie interstiţială).

„Copilul trebuia spitalizat obligatoriu pentru evaluare paraclinică şi imagistică de la prezentarea în Ambulatoriul de Pediatrie – fenomenul de <meningism> este prezent la un copil febril şi nu presupune existenţa unei meningite. Examenul de boli infecţioase putea fi efectuat în cursul internării la pediatrie. Ajuns din nou în  Ambulatoriul de Pediatrie, copilul este trimis pentru tratament ambulatoriu”, sunt o parte din concluziile din expertiza realizată de specialiştii Institutului de Medicină Legală Iaşi, care au dus la trimiterea în judecată a celor două.

Un supliment de expertiză dispus ulterior a menţinut în mare parte aceleaşi concluzii, însă a adus o culpă mai accentuată pe umerii medicului pediatru: “Pacienta trebuia obligatoriu examinată, în primul rând de pediatru, şi numai după ce avea o confirmare biologică să o trimită la boli infecţioase... Obligaţia primordială de a evalua şi trata un sugar de 6 luni revenea pediatrului, care ar fi trebuit să procedeze la internare şi efectuarea puncţiei lombare”.

Lanţul de decizii greşite care au contribuit la deces

O altă opinie de specialitate consemnată în dosar a fost a prof. dr. Carmen Mihaela Dorobăţ: “Examinarea paraclinică în urgenţă se efectuează în Compartimentul UPU, iar starea gravă a copilului impunea chemarea medicului infecţionist şi nu trimiterea copilului, fiind necesară o decizie interdisciplinară comună. Obligaţia deciziei privind analizele paraclinice aparţine primului medic care vede pacientul, indiferent de patologie. Copilul trebuia internat de către primul medic care a văzut copilul, după care urma stabilirea consultului interclinic necesar şi alte investigaţii imagistice... Antibioterapia trebuie gândită şi aplicată în urgenţă fie de pediatru, fie de infecţionist, important era să fie aplicată”.

Lămuriri importate legate de internare şi refuzul acesteia

În cadrul acestei anchete au fost declaraţii contradictorii legate şi de atitudinea mamei faţă de internare. Asta deşi femeia susţine că din punctul ei de vedere nu s-a pus sub nici o formă problema de refuz de internare. Procurorii au lămurit, în baza protocoalelor medicale, şi acest aspect.  

„Dacă un medic recomandă internarea şi pacientul o refuză, el ar fi trebuit să îi ceară pacientului să menţioneze în scris şi să semneze acest refuz, care trebuie să fie bineînţeles informat... dacă totuşi pacientul refuză să semneze faptul că el refuză internarea, atunci medicul reia discuţia de faţă cu un alt cadru medical şi ambii consemnează (în registrul de consultaţii) că pacientului i s-a explicat, iar el refuză să semneze… copilul ar fi trebuit internat în cursul nopţii 14/15.03.2011, starea sa fiind gravă şi evoluţia imprevizibilă...”, rezultă din cercetări.

Deşi din materialul probator mai multe acuzaţii par să se îndrepte spre medicul pediatru Doina Spânu, a fost reţinută şi culpa medicului infecţionist Ingrid Rusu:

“La data de 14.03.2011, dată fiind starea gravă a copilului, dr. Rusu Ingrid Elena trebuia să direcţioneze copilul la UPU Suceava pentru internare”.  

Puncte de vedere aşteptate în zadar, care au îngreunat mult ancheta

După cum am mai amintit, procurorii au cerut opinii avizate şi de la instituţii şi facultăţi de renume în domeniul medical: Institutul Naţional de Boli Infecţioase „Profesor Dr. Matei Balş”, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţeganu” Cluj-Napoca – Facultatea de Medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti – Facultatea de Medicină. Aceste nume mari, prin reprezentanţii lor, au evitat însă să se pronunţe, declinându-şi competenţa spre Comisia Superioară de Disciplină a Colegiului Medicilor din România. Practic, aşteptarea acestor opinii a însemnat doar timp preţios pierdut în cadrul cestei anchete. 

Mai mult, Comisia Superioară de Medicină Legală din cadrul INML „Mina Minovici” a transmis un răspuns lapidar, succint şi pe lângă subiect, au constatat procurorii. În aceste condiţii, acest punct de vedere aparent cu mare greutate a fost înlăturat din dosar ca neîntemeiat.

Dosarul în care sunt judecate cele două cadre medicale a început la Judecătoria Suceava.

Până la o decizie definitivă a instanţelor de judecată, cele două inculpate se bucură de prezumţia de nevinovăţie.